Titlul

Bune practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala

Tipul documentului

Fișă de informații

Cui se adresează?

Acest instrument se adresează în special profesorilor, managerilor, specialiștilor și factorilor de decizie din sistemul educațional școlar, dar și părinților sau membrilor comunității.

Obiectivul documentului

Acest document este menit:

• să promoveze participarea comunităţii, familiei şi a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala,
• să evidenţieze acele componente ale programelor educaţionale care funcţionează cu adevărat;
• să ofere consiliere pentru şcoliile ce doresc să-şi îmbunătaăăţească propriile programe educaționale.

El sintetizează peste 40 de ani de cercetare și practică pentru a identifica practicile educaționale de implicare a familiilor și comunității care s-au dovedit a genera rezultatele școlare și post-școlare pozitive în cazul elevilor, indiferent de condiția acestora.

Indicatorii rezultați sunt meniți să sprijine inițiativele locale de generare a unor schimbări incluzive la nivelul școlii, spre o viziune proactivă într-un sistem educațional pentru toți.

Relevanța locală/ geografică

Instrumentul care stă la baza acestui document de bune practici a fost dezvoltat în Statele Unite sub numele Programul Naţional de Standarde pentru Părinţi/Familie (National PTA), a cărui implementare şi integrare, deşi se bazează pe necesităţile locale, reprezintă un element crucial în promovarea implicării părinţilor de către şcoală şi în evaluarea calităţii acestor programe.

National PTA a revizuit periodic standardele pentru a se asigura că acestea sunt dinamice și că răspund necesitaţii demografice.

Introducere

Spre sfârşitul anilor `90 majoritatea experţilor au căzut de acord asupra faptului că implicarea parentală reprezintă o verigă importantă pentru creşterea calităţii educaţiei şi a rezultatelor academice ale elevilor, precum şi în asigurarea unui mediu educaţional coerent şi mai sigur.

Pentru mulţi ani, echipa de cercetători condusă de J. Epstein a iniţiat studii pentru a identifica premisele şi modalităţile pe care trebuie să le aibă în vedere şcolile pentru a dezvolta şi implementa programe de parteneriat largi. Din această muncă a rezultat o perspectivă teoretică numită ²modelul sferelor de influenţă suprapuse² şi un vocabular specific, care au devenit ulterior cadre de referinţă pentru cercetători şi practicieni. Modelul său introduce perspectiva psihosocială şi organizaţională asupra şcolii, afirmând că cele mai bune rezultate ale elevilor sunt obţinute atunci când şcoala şi familia au scopuri şi misiuni suprapuse în ceea ce priveşte educaţia copiilor şi colaborează pentru asta.

Actori și părțile interesate

Acest instrument ar putea fi folosit într-o varietate de moduri de către familii și profesioniști. Standardele sunt pentru directori, administratori, profesori și părinți în măsură să îmbunătățească și să influenţeze implicarea familiilor în programele educaționale ale școlii.

Când aceste standarde sunt folosite ca un ghid, pot direcționa acțiunile managerilor școlari și liderilor locași în dezvoltarea programelor dinamice pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor prin implicarea părinților.

Ca orice schimbare eficientă pe termen lung, implementarea și integrarea standardelor ar trebui bazate pe necesitatiile locale. Inspectorii ar putea folosi acest instrument ca un ghid pentru a dezvolta planurile individuale de dezvoltare profesională ale personalului sau pentru a dezvolta un plan local de dezvoltare a școlilor.

Prezentarea modelului

Literatura de specialitate menționează şase tipuri fundamentale de implicare, fiecare putând fi operaţionalizat prin sute de practici la nivelul şcolilor (cf. Țăranu A.M., 2009, p. 143-146):

1.       Calitatea de părinte (parenting) reprezintă un tip de abordare care presupune asistarea familiilor prin formarea abilităţilor necesare unui părinte, acordarea de suport pentru înţelegerea dezvoltării copilului şi adolescentului şi crearea condiţiilor de acasă pentru a încuraja învăţarea la orice vârstă. Personalul din şcoli promovează sfaturile şi implicarea părinţilor în rolul lor, de la asigurarea că elevii ajung la şcoală hrăniţi corespunzător, odihniţi, pregătiţi pentru învăţare, până la propunerea unor standarde ridicate în aşteptările acestora cu privire la reuşita copiilor în învăţare.

2.       Comunicarea între casă şi şcoală, în ambele sensuri, este considerată fundamentul parteneriatului. Când părinţii şi profesorii comunică efectiv, se dezvolta o relaţie pozitivă problemele sunt mai uşor rezolvate iar studenţii fac un mai mare progres.

3.       Voluntariatul presupune încurajare şi implicarea părinţilor în acţiuni de voluntariat pentru rezolvarea problemelor specifice şcolii şi comunităţii sau în diverse activităţi legate de stimularea studiului şi dezvoltarea programelor susţinute de alţi voluntari. Principiul de la care se porneşte este că părinţii sunt bine veniţi în şcoli, suportul şi asistenţa lor fiind spre beneficiul elevilor. Studiile au ajuns la concluzia că, pentru ca părinţii să se simtă bine veniţi şi apreciaţi, munca de voluntariat trebuie să fie valoroasă pentru ei. De aceea, este important să fie valorificate calităţile şi interesele fiecărui părinte.

4.       Învăţarea acasă implică copiii şi familiile lor în activităţi de studiu, inclusiv teme şi decizii legate de programa de studiu. Cunoştinţele elevului cresc atunci când părinţii sunt implicaţi în procesul de învăţare acasă. Majoritatea familiilor sunt de acord să-şi ajute copiii dar de obicei nu sunt sigure ce ajutor pot oferi. De aceea, ajutând părinţii să comunice cu copii lor, aceştia vor comunica implicit interesul faţă de educaţia copiilor.

5.       Luarea deciziilor presupune un nivel superior de implicare în activitatea şcolii, prin asumarea de către părinţi a unei responsabilităţi directe în luarea deciziilor de conducere, activităţi de susţinere, comitete, consilii şi alte organisme ale părinţilor. Studiile arată că şcolile care acceptă implicarea părinţilor în deciziile administraţiei, au studenţi cu un performanţe mai mari şi suportul comunităţii. Parteneriatul efectiv se dezvoltă atunci când fiecare este respectat şi se acceptă participare totala în procesul de luare a deciziilor. Implicarea părinţilor ca indivizi sau ca reprezentanţi ai altora este crucială în colaborarea cu administraţia, de la problemele elevilor până la curriculum şi disciplină, în concluzie toate reformele din interiorul şcolii.

6.      Colaborarea cu comunitatea poate presupune coordonarea muncii şi a resurselor afacerilor, agenţiilor, colegiilor, universităţilor şi a altor grupuri din comunitate astfel încât să îmbunătăţească programele şcolare, practicile familiale şi educaţia elevilor. Ca parte a unei comunităţi mari, şcolile şi alte programe împlinesc importante ţinte ale comunităţii. Pe de ală parte, comunitatea oferă o larga varietate de resurse importante de care şcolile şi familiile se pot folosi mai uşor pentru binele copiilor.

Standardul I: Comunicarea între casă şi şcoală

Comunicarea între casă şi şcoală este regulată, în ambele sensuri.

Indicatorii de calitate:

• Folosiţi o varietate de mijloace de comunicare, căutând să faciliteze interacţiunea între profesor şi părinte.
• Creaţi oportunităţi pentru părinţi şi profesori să valorifice parteneriatul, să schimbe informaţii cum ar fi puterea de învăţare a elevului şi preferinţele lui.
• Oferiţi informaţii clare privind cursurile, activităţile şi programele şcolare, performanţele elevilor.
• Întâlnirile cu părinţii se fac de cel puţin doua ori pe an, în concordanţă cu programul şi nevoile acestora.
• Oferiţi posibilitatea părinţilor de a comunica cu directorul sau cu administraţia.

Standardul II: Calitatea de părinte (parenting)

Competenţele părinţilor sunt promovate şi susţinute.

Indicatorii de calitate:

• Comunicaţi nevoia unei relaţii pozitive între părinte şi copil.
• Faceţi legătura între părinţi, program şi resursele pe care le oferă comunitatea.
• Stabiliţi legături cu toate familiile, nu doar cu acelea care vin la şedinţe.
• Încurajaţi membrii şcolii să arate respect părinţilor/familiei şi recunoaşterea rolului primordial al acestora în dezvoltarea copilului.

Standardul III: Învățarea acasă/ studiul elevilor

Părinţii au un rol integral în asistarea elevilor în procesul de învăţare.

Indicatorii de calitate:

• Căutaţi să încurajaţi părinţii în luarea deciziilor care-l privesc pe copil.
• Informaţi părinţii ce se aşteaptă de la fiecare elev, în fiecare an.
• Implicaţi părinţii în aflarea ţintelor pe care le are elevul în căutarea unei cariere.

Standardul IV: Voluntariatul

Părinţii sunt bineveniţi în şcoli, iar asistenţa lor este binevenită.

Indicatorii de calitate:

• Asiguraţi interacţiunea între membrii şcolii şi părinţi, astfel ca fiecare părinte să se simtă bine venit şi valoros.
• Solicitaţi-le asistenţa în funcţie de priceperea şi calităţile fiecăruia; coordonaţi resursele părinţilor cu cele ale deja existente în şcoală.
• Asiguraţi-vă că părinţilor care nu pot oferi muncă de voluntariat în perimetrul şcolii li se oferă oportunitatea să ajute în alt mod.
• Arătaţi-vă aprecierea faţă de munca de voluntariat a părinţilor şi apreciaţi diversele lor contribuţii.
• Membrii şcolii creează un mediu cald şi propice pentru părinţi.

Standardul V: luarea deciziilor

Părinţii sunt parteneri în deciziile şcolii care au efecte asupra copiilor şi a familiei.

Indicatorii de calitate:

• Oferiţi materiale accesibile şi pe înţelesul tuturor în procesul de luare al deciziilor; ridicaţi probleme sau preocupări, respectaţi deciziile şi negociaţi.
• Implicaţi părinţii în toate problemele şcolii şi implicit ale elevilor; asiguraţi pregătire specializată pentru o astfel de politică, curriculum, buget, iniţiativele şcolii, protecţie şi personal.
• Asiguraţi părinţilor materiale informative despre îngrijirea copilului, modul de predare şi performanţele şcolii şi ale elevilor.
• Lăsaţi părinţii să participe ca nişte parteneri în interesul şcoli; dezvoltaţi şi evaluaţi programele şi politica şcolii.
• Încurajaţi şi facilitaţi implicarea părinţilor în deciziile ce afectează elevii, cum sunt alegerea cursurilor şi programele individualizate de învăţare.
• Trataţi îngrijorările părinţilor cu respect şi demonstraţi interes în rezolvarea lor.
• Promovaţi participarea părinţilor comunitatea locală şi în comisiile naţionale.

Standardul VI: Colaborarea cu comunitatea

Resursele comunităţii sunt folosite în întărirea legăturilor dintre şcoli, familii şi studiul elevilor.

Indicatorii de calitate:

• Distribuiţi informaţii privind cultura, timpul liber, sănătate, beneficii sociale şi alte resurse benefice familiilor.
• Dezvoltaţi parteneriate cu mediul afacerilor pentru a îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe al elevilor.
• Încurajaţi profesorii să adopte o politică ce promovează sprijinul părinţilor pentru participarea la educaţia copiilor.
• Implicaţi diverşi membrii sau organizaţii ale comunităţii în programele de voluntariat.

Validarea în practică

Cercetările arată că, deşi  cele șae programe sunt în strânsă legătură, fiecare în parte are importanța lui și împreună cresc șansele de succes ale elevilor. Cele mai importante documente folosite în acest document sunt o serie de publicaţii scrise de Anne Henderson și Nancy Berla: „The Evidence Grows”, „The Evidence Continous to Grow” si „A New Generation of Evidence: The Family Is Critical to Student Achievement”. Citând mai mult de 85 de studii, aceste publicaţii documentează beneficiile profunde ale participării parentale pentru elevi, familie și școli.

De asemenea, periodic indicatorii de calitate sunt revizuiți, așa încât să răspundă realităților practicii școlare.

Impactul

Potrivit studiilor privind implementarea PTA:

1.       Când părinții se implică, elevii au rezultate mai bune și scade relevanța statutului socio-economic, etniei, nivelului de educaţie al părințiilor sau specificității psiho-fizice.

2.       Cu cât implicarea părințiilor este mai mare, cu atât este mai mare succesul resimțit de elevi.

3.       Când părinții se implică, copiii lor au note mai mari, temele lor sunt mai complete și au o mai bună prezență la cursuri.

4.       Când părinții se implică, copiii au o atitudine mai pozitivă și un comportament îmbunătățit.

5.       Profesorii au așteptări mai mari de la copiii ai căror părinți colaborează cu școala.

6.       Copiii din diverse medii culturale au tendinţa să se descurce mai bine când părinții și specialiștii colaboratori minimizează diferențele culturale, la şcoală și acasă.

7.       Comportamentul deviant al elevilor (cum ar fi consumul de alcool, violența și comportamentul anti-social) scad atunci când creste implicarea părințiilor.

8.       Beneficiile implicării părinților se mențin indiferent de vârsta copilului.

9.       În școliile care au lucrat împreună cu părinții s-a îmbunătățit moralul profesorilor.

10.   Școliile unde părinții sunt implicaţi au o reputaţie mai bună în comunitate.

Factorii care asigură succesul

Implicarea părinților și a familiei reprezintă un aspect important pentru care următorii paşi sunt necesari în începerea procesului de parteneriat și menţinerea lui:

1.       Creați o echipă. Părinții, profesorii, administratorii trebuie  implicaţi într-o decizie comună pentru rezolvarea problemelor și stabilirea ţintelor.

2.       Examinați implicarea actuală, revizuiţi continuu modalitățile de implicare a părinților, asiguraţi-vă că familiile și profesorii înteleg situaţia actuală.

3.       Dezvoltați un plan de îmbunătățire.

4.       Asigurați-vă că aveţi un plan scris, agreat împreună cu părinții

5.       Asigurați-vă că toți cei implicați au resursele necesare

6.       Asigurați suportul profesional pentru dezvoltarea calităților și competențelor profesorilor

7.       Evaluați și revedeţi planul

Constrângeri                                                                                               

Dificultățile practice ar putea consta în:

§  Aspecte legate de conducerea administrativă: directorul are un rol cheie în implicarea părinților/ familiei. Climatul într-o şcoală are ca sursă principală stilul de management și comportamentul directorului.  Dacă structura de management se teme de afectarea autorității în condițiile implicării comunității și părinților în luarea deciziilor, atunci este compromis progresul pe termen lung al parteneriatului.

§  Aspecte legate de pregătirea profesorilor: cercetările arată că, desi adesea se stabilesc conexiuni semnificative între părinți și profesori, aceștia din urmă nu știu adesea cum să păstreze aceste relații. Pentru a corecta această situație, în Statele Unite  standardele profesionale ale profesorilor au inclus și implicarea părinților în proiectarea educațională.

Mesajul cheie

Implicarea părinţilor are impact asupra rezultatelor şcolare ale elevilor doar în măsura în care implicarea are rezultate şi asupra părinţilor.

Concluzie

Implicarea efectivă a părintilor în procesul de învățare al elevilor este un proces considerat la baza oricărei schimbări. Cu toate acestea, implicarea părinţilor are impact asupra rezultatelor şcolare ale elevilor doar în măsura în care implicarea are rezultate şi asupra părinţilor. Prin însăşi implicarea familiei în şcoli, aceştia contribuie la dezvoltarea copiilor servind drept modele.

Resurse

Țăranu A.M. 2009. Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării. Iași: ed. Institutul European

https://www.pta.org/home/run-your-pta/National-Standards-for-Family-School-Partnerships

https://www.pta.org/docs/default-source/files/runyourpta/national-standards/national_standards_implementation_guide.pdf