Titlul

Bune practici privind programe eficiente ale școlilor de promovare a stării de bine a elevilor  (Noua Zeelandă)

Tipul documentului                                             

Fisă de informații

Cui se adresează?

Acest document este destinat în special profesorilor, managerilor și specialiștilor din sistemul educațional școlar, dar și părinților sau membrilor comunității interesați de crearea unui mediu de învățare suportiv, adecvat, flexibil, incluziv, menit să se axeze pe promovarea stării de bine a elevilor în școală.

Obiectivul documentului

Aceast document a fost dezvoltat o resursă pentru școli în vederea evaluării și îmbunătățirii promovării stării de bine a elevilor. Se subliniază aici importanța acestei dimensiuni, precum și nevoia de sisteme, oameni și inițiative pentru a răspunde nevoilor privind promovarea bunăstării elevilor care au nevoie de sprijin suplimentar.

Exemplele de practică eficientă încluse aici oferă managerilor, profesorilor și responsabililor exemple despre ce funcționează și de ce. Aceste elemente servesc ca instrument pentru a ajuta școlile să îmbunătățească și să răspundă nevoilor privind starea de bine elevilor, dar sunt mai mult decât atât. Ele oferă o provocare și o oportunitate pentru toate școlile din Noua Zeelandă să examineze starea de bine elevilor lor și să lucreze pentru a răspunde nevoilor pe care le identifică.

Relevanța locală/ geografică

În anul 2012, premierul Noii Zeelande a lansat un proiect pentru promovarea sănătății mintale la tineri. Proiectul includea un pachet de 22 de inițiative care se adresau tinerilor cu vârste cuprinse între 12-19 ani cu sau în risc de a dezvolta probleme de sănătate mintală ușoară până la moderată.

Indicatorii au fost dezvoltați în consultare cu profesioniștii din domeniul sănătății, copii și adolescenți, părinți, școli și sectorul educației în sens larg. Chiar dacă elaborarea lor a avut în vedere specificul geografic și cultural, acest set de indicatori sunt de interes pentru alte spații geografice deoarece se bazează pe dovezi.

Introducere

Starea de bine este vitală pentru succesul elevilor. Felul cum se simt copiii și tinerii la școală are un impact major asupra sentimentului de încredere în sine și asupra rezultatelor la învățare. Majoritatea copiilor și tinerilor se bucură de școală, progresează și reușesc. Dar pentru unii, experiențele, comportamentele sau emoțiile negative în timpul trecerii de la copilărie la vârsta adultă pot afecta bunăstarea lor și pot duce la consecințe negative pe termen lung.

Biroul de evaluare a educației (ERO) din Noua Zeelandă a contribuit la o serie de evaluări și resurse referitoare la creșterea stării de bine a elevilor la școală. Mandatul acestei lucrări apare în normele profesionale din Noua Zeelandă cu referire la starea de bine, respectiv Codul deontologic al profesorilor, Standardele de acreditare profesională a profesorilor, Ghidul administrației naționale , Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului și Proiectul de lege al copiilor vulnerabili. Ca atare, în Noua Zeelandă promovarea stării de bine a elevilor nu este doar o obligație etică și morală pentru profesori, manageri și toți cei inplicați, ci și o responsabilitate legală.

Actori și părțile interesate

Aceste informații ar putea fi folosite într-o varietate de moduri de către profesioniști, în special profesori, terapeuți, familie și manageri, pentru a sprijini adecvat și optim învățarea, dezvoltarea și integrarea fiecărui copil. 

Prezentarea modelului

Dezvoltarea unei culturi școlare pozitive este vitală pentru atingerea rezultatelor dorite pentru starea de bine a elevilor. Școlile promovează o cultură a bunăstării făcând din acestă dimensiune o parte împortantă din programa lor de învățământ și din practicile de învățare și predare asociate. Capacitatea de a răspunde bine la un anumit eveniment este adesea determinată de modul în care cultura școlii privind starea de bine permite și susține managerii și profesorii să reacționeze.

Raportul ERO Wellbeing for Young People in Secondary School (februarie 2015) descrie modalitățile prin care școlile s-au adresat bunăstării elevilor, modificând Triunghiul de Intervenție  ca un „triunghi de promovare și răspuns” (Figura 1) care descrie furnizarea de sprijin pentru toți elevii și pentru anumite grupuri de elevi.

Școlile cu bune practici de bunăstare au avut teme comune în abordarea lor. Motivația de a face mai bine a fost susținută de dorința școlii de a fi un loc bun pentru elevi. Toate școlile s-au concentrat pe îmbunătățirea bunăstării.

Următoarele teme au fost evidente în discuția, acțiunile și abordările de bunăstare în școli cu practică eficientă:

• Putem face mai mult pentru elevi.
• Îmbunătățirea atenției acordate stării de bine.
• Recunoașterea necesității unei atenții echilibrate asupra bunăstării și realizării ei.
• Asigurarea unui sistem în straturi/ etape de sprijin.
• Crearea explicită a valorilor școlare.
• Școli care folosesc practici restaurative.
• Dorim ce este mai bun pentru fiecare dintre elevii noștri.

Aceste școli au dezvoltat cu atenție o cultură a bunăstării. Ei au recunoscut nevoia de a planifica bunăstarea în curriculum. Elevii din aceste școli au avut oportunitatea de a demonstra leadership și de a-și asculta și acționa opiniile. Fiecare școală avea sistemele, oamenii și inițiativele potrivite culturii și nevoilor lor.

Cultura bunăstării

Îmbunătățirea stării de bine a elevilor a început deseori cu munca pentru dezvoltarea unei culturi școlare care să sprijine bunăstarea. Școlile cu practică eficientă și-au revizuit cultura școlară.

Fiecare școală a dezvoltat un set de valori convenit pentru a susține acțiunile din școala lor. Majoritatea școlilor au lucrat cu comunitatea în acest sens. Procesul a durat, dar a meritat, deoarece este vital ca și comunitatea să înâeleagă, deține și susține cultura școlii.

Managerii au dezvoltat o cultură a bunăstării bazată pe valori comune și relații pozitive în toată comunitatea școlară. Au reușit schimbarea așteptărilor, iar acțiunile lor s-au bazat pe fundamentul ferm al valorilor împărtățite. În acest proces managerii au fost de încredere și îi țineau pe elevi în centrul tuturor deciziilor.

Practicile restaurative au jucat un rol puternic în crearea acestei culturi, abilitându-i pe elevi să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor. Liderii școlilor au recunoscut riscul unei abordări superficiale în implementarea practicilor restaurative. Preluarea timpului pentru a înțelege profund abordarea a însemnat că practicile restaurative au fost implementate în mod eficient și au avut un impact semnificativ și de durată. Multe școli s-au concentrat pe varietatea culturală pentru a se asigura că promovează o cultură școlară incluzivă.

Planificarea bunăstării a fost o acțiune conștientă. Cultura și valorile pozitive au fost încorporate în școală, integrate în tot ceea ce au făcut conducerea școlii și profesorii - de la planificarea strategică; dezvoltarea de politici; sisteme școlare; relații în întreaga comunitate și în clasă. Școlile care promovează cu succes bunăstarea aveau o viziune clară a ceea ce doreau pentru elevii lor. Mulți au avut obiective specifice de bunăstare în planurile lor strategice, cu ținte clare pentru acțiuni.

Consiliile de administrație au primit rapoarte periodice cu privire la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor și a acțiunilor necesare pentru îmbunătățirea progresului. Unele comisii au alocat o ședință în fiecare lună pentru o atenție specială asupra bunăstării, în timp ce altele au avut starea de bine ca un subiect regulat al agendei.

Coordonatorii/ șefii catedrelor au făcut programări cu atenție, luând în considerare modul în care calitățile personale și punctele forte ale colegilor ar susține cultura bunăstării. Aceștia au revizuit în mod regulat cultura pentru a o consolida cu personalul existent și pentru a se asigura că personalul nou înțelege clar modul în care era de așteptat să acționeze în școală.  Aceste acțiuni au asigurat durabilitatea continuă și au oferit oportunități de a rafina cultura.

Tabelul de mai jos evidențiază unele dintre schimbările cheie pe care școlile le făceau pentru a-și îmbunătăți cultura școlară, astfel încât să promoveze mai eficient și să răspundă nevoilor privind bunăstarea elevilor.

Starea de bine în curriculum

Școlile care au practici bune de bunăstare au recunoscut importanța predării explicite pentru a obține rezultatele dorite pentru elevi. Conducerea școlii a promovat practici didactice care au permis elevilor din fiecare clasă și din alte grupuri de învățare să lucreze în comunități de învățare incluzive și coerente. Valorile bunăstării au fost acționate în mod constant în curriculum, în relații și prin sărbători. Valorile au fost predate explicit și modelate de manageri, profesori și elevi.

Au fost planificate și identificate oportunități curriculare pentru promovarea bunăstării. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor sociale, emoționale și fizice ale bunăstării. Aceasta a implicat profesorii în:

• grija față de dispozițiilor elevilor care-i susțin în învățare (de exemplu persistența, identitatea ca elevi)
• învățarea studenților cum să se sprijine unii pe alții în învățare (de exemplu oferind între colegi explicații și feedback )
• demonstrarea unei pedagogii care valorizează diversitatea
• susținerea participării elevilorr în timp ce se angajează critic cu opiniile, ideile și înțelegerile elevilor
• folosind dezbaterea și nu afirmația pentru a rezolva conflictul intelectual
• organizarea mediului (de exemplu gruparea elevilor și proiectarea sarcinilor) pentru dezvoltarea comunităților de învățare incluzivă.

Managerii școlilor au recunoscut importanța tranzițiilor ușoare șși scurte pentru a permite elevilor să se instaleze în noul lor mediu, cu o întrerupere minimă a învățării lor. Relațiile strânse în comunitatea de învățare locală au permis profesorilor să împărtășească informații despre elevii care trec de la o școală la altă școală. Profesorii au fost apoi mai capabili să adapteze programa pentru a răspunde nevoilor lor, iar elevii și-au adaptat rapid învățarea.

Leadership-ul elevilor

În școlile cu bune practici de bunăstare, elevii au avut oportunități de a-și dezvolta încrederea ca lideri, elevi și membri apreciați ai comunității școlare. Ei au contribuit activ la planificarea, implementarea și revizuirea inițiativelor de bunăstare.

Multe școli au adoptat strategii pentru a încuraja relațiile elev-elev. Rolul și responsabilitățile de conducere din aceste școli au inclus mentorat, coaching, grupuri pe interese și reprezentarea școlii în comunitatea locală. În unele școli, programa a fost concepută pentru a permite elevilor să-și exploreze propriile calități de leadership și să reflecte asupra leadershipului în diferite contexte.
Elevii au fost priviți ca fiind inerent capabili. Opiniile, ideile și deciziile lor au fost căutate și apreciate. Au avut încredere să-și asume rolurile de conducere care au contribuit la bunăstarea lor. Schimbările din tabelul de mai jos au fost evidente în școlile unde elevii au fost implicați activ în promovarea și îmbunătățirea stării lor de bine și a bunăstării celorlalți.

Sisteme, oameni și inițiative

În școlile unde ERO a găsit bune practici privind starea de bine, managerii școlilor și comunitățile lor au fost proactive și receptive în abordarea lor.

Îmbunătățirea bunăstării elevilor a fost o responsabilitate comună care necesita acces la expertiză în întreaga școală și prin parteneriate cu comunitatea și serviciile de asistență relevante. Dezvoltarea expertizei și colaborarea au permis identificarea nevoilor și a oferit o bază pentru intervenții timpurii.

Școlile au utilizat mai multe surse de dovezi pentru a afla atât despre bunăstarea individuală a elevilor, cât și bunăstarea școlară. Managerii au folosit ceea ce se știa despre bunăstarea elevilor pentru a identifica elevii vulnerabili și zonele de îmbunătățire, inclusiv îmbunătățirea accesului elevilor la îndrumare și sprijin la școală.

Factorii care asigură succesul

Responsabilitatea etică a cadrelor didactice, a managerilor și a administratorilor este să ia în considerare, să promoveze, să echilibreze și să răspundă tuturor nevoilor elevului, inclusiv celor fizice, sociale, emoționale, academice și spirituale. Aceste considerente necesită asumare clară și acțiune deliberată în toate domeniile curriculumului, de la prioritățile strategice până la practicile didactice. 

Deși fiecare aspect al principiilor directoare pentru bunăstarea elevilor este important,  ceea ce a diferențiat aceste școli cu bune practici de bunăstare a fost consistența, coerența și echilibrul dintre fiecare dintre principii. Toate părțile unui sistem școlar - inclusiv management, profesori și personal de sprijin, studenți, părinți și comunitatea mai largă - au lucrat împreună pentru o viziune comună a bunăstării pentru a asigura oportunitățile de a învăța și de a prospera pentru toți elevii. Sisteme, programe și inițiative adecvate, curriculum, politici și planuri au stat la baza viziunii.

Validarea în practică

Practicile eficiente din acest document au fost elaborate pornind de la dovezi de cercetare și evaluare și descriu o imagine clară și concisă a practicilor școlare care promovează și răspund în mod eficient stării de bine a elevilor. În centrul acestor practici se află elevi diferiți, punctele lor forte, interesele și potențialul lor de a avea succes.

În sprijinul proiectului, Office Review (ERO) a realizat un proiect de evaluare pentru a ajuta școlile să promoveze și să răspundă nevoilor de cresșterea a starii de bine a elevilor. Evaluarea a fost realizată în trei etape. Prima etapă presupune elaborarea unui set de indicatori de evaluare pentru bunăstarea elevilor. A doua etapă implică o evaluare națională a modului în care școlile promovează bunăstarea elevilor în școlile primare și secundare. A treia etapă a proiectului implica o evaluare națională a bunelor practici.

Indicatorii prezentați în documentul de mai jos au trecut cele trei etape, fiind revăzuți (2017) în urma finalizării rapoartelor naționale de evaluare și bune practice.

Concluzie

Practica eficientă descrisă în acest material arată varietatea de moduri în care școli primare și secundare pot promova și răspunde nevoilor privind starea de bine a elevilor. Au făcut acest lucru cultivând cu atenție o cultură școlară pozitivă, bazată pe valori determinate, înțelese și împărtășite de comunitatea lor. Fiind proactivi în ceea ce privește dezvoltarea unei culturi puternice de bunăstare, managerii din aceste școli au fost într-o poziție bună pentru a răspunde oricăror probleme sau crize apărute.

Liderii școlilor și comunitățile lor au avut o viziune clară a ceea ce a însemnat bunăstarea elevilor lor. Aceasta a fost întotdeauna o viziune holistică, elevii fiind participanți activi la crearea culturii bunăstării. Elevii, părinții, profesorii, managerii și comunitățile mai largi au colaborat pentru a dezvolta un set de valori care să se alinieze viziunii lor privind bunăstarea.

Valorile au fost cele care au conectat toate aspectele practicii școlare. Au fost integrate în tot ceea ce au făcut mangerii școlii și profesorii: de la planificarea strategică, elaborarea politicilor, sistemele școlare, relațiile din întreaga comunitate și în sala de clasă. Valorile au fost evidente în viziunea, obiectivele, prioritățile și programa școlară. Această coeziune între sisteme, atitudini și acțiuni a furnizat așteptări clare și coerente pentru comportament.

În planul de învățământ au fost planificate programe de promovare a bunăstării. Valorile au fost explorate în mod explicit și au stat la baza unei abordări restaurative, în loc de o abordare punitivă, în abordarea problemelor. Elevii erau așteptați și susținuți să demonstreze calități de leadership. Știau că opiniile lor erau ascultate și erau folosite în luarea deciziilor.
Managerii școlii au utilizat în mod eficient mai multe surse de dovezi pentru a afla atât despre bunăstarea individuală, cât și în general a elevilor. Aceștia au fost capabili să identifice elevii și zonele vulnerabile pentru îmbunătățire și astfel au putut acționa în mod corespunzător, după cum este necesar. Managerii au recunoscut că îmbunătățirea bunăstării elevilor a fost o responsabilitate împărtășită și că parteneriatele cu comunitatea și serviciile de sprijin relevante au fost vitale.

Resurse

https://www.ero.govt.nz/publications/wellbeing-for-success-effective-practice/schools-with-good-wellbeing-practices/