Exemplele de bune practici pentru realizarea educației incluzive de calitate se subordonează îndeplinirii obiectivului fundamental al proiectului: „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare”. De asemenea, instrumentele dezvoltate trebuie să răspundă îndeplinirii obiectivului specific (OS): „Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și ale unei școli incluzive”.
În acest sens, prezentăm în cele ce urmează bune practici prin care sunt dezvoltate sau sunt extinse competenţe de proiectare didactică adaptate la realizarea educației incluzive de calitate
OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR
Obiectivul operaţional este obiectivul formulat printr-un singur comportament observabil şi măsurabil, în cel puţin o sarcină de activitate concretă, sarcină prin care acesta este testat pe parcursul şi/sau la sfârşitul lecţiei; este un rezultat dorit, la care trebuie să ajungă elevul până la sfârşitul lecţiei, precizând “ce va şti să facă” sau ce va trebui „să ştie să facă cu ceea ce ştie”.
Operaţionalizarea obiectivelor se realizează prin aplicarea unei proceduri de operaţionalizare[1], respectiv prin parcurgerea succesivă a indicaţiilor acesteia.
Considerând că prima condiţie[2] a Procedurii Landsheere este cuprinsă prin definiţia dată obiectivului operaţional, ca şi prin formularea: „Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să …”, operaţionalizarea obiectivelor exemplificată mai jos va fi făcută după următoarele patru condiţii:
a) comportamentul (descris în termeni de acţiune observabilă);
b) performanţa (elementul de conţinut asimilat: cunoştinţe, competenţe; atitudini, valori; operaţii manuale şi conduite motrice);
c) restricţiile comportamentului (condiţiile în care se va produce învăţarea şi elevul va proba formarea comportamentului dorit);
d) restricţiile performanţei (performanţa minimă admisă - p.m.a.; criteriile după care se va aprecia reuşita).
Exemple privind tipurile principale de criterii utilizate în formularea corectă a obiectivelor operaţionale :
1. criteriul calitativ: să definească (a) inflaţia (b) pe baza elementelor caracteristice(c); obiectivul este considerat atins dacă elevii stabilesc relaţia dintre masa monetară şi volumul producţiei (d);
2. criteriul-model:
- să elaboreze planul unei microcercetări privind …. care satisfacă cerinţele metodologice ale unei lucrări de investigaţie ştiinţifică;
- să propună o serie de operaţii contabile care să se poată constitui într-o monografie contabilă;
3. criteriul temporal: să rezolve exerciţiile de pe fişa de lucru în maximum 10 minute;
4. criteriul cantitativ (exprimat numeric sau procentual):
- să identifice factorii dezvoltării economice, având acces la un dosar de presă; obiectivul se consideră atins dacă sunt identificaţi cel puţin trei factori;
- să stabilească specificul de proces, însuşire, activitate psihică pentru zece fenomene psihice date; obiectivul se consideră atins dacă sunt repartizate corect cel puţin 6 fenomene psihice (60%).
Exemple privind tipurile principale de criterii utilizate în formularea corectă a obiectivelor operaţionale :
- criteriul calitativ
|
Condiţiile de operaţionalizare |
EXEMPLE |
|
comportamentul |
Să definească |
|
performanţa |
inflaţia |
|
Condiţiile în care se va produce comportamentul |
pe baza elementelor caracteristice |
|
Criteriul calitativ |
Stabilesc relaţia între masa monetară şi volumul producţiei |
- criteriu prin raportare la un model:
|
Condiţiile de operaţionalizare |
EXEMPLE |
|
comportamentul |
să elaboreze |
|
performanţa |
planul unei microcercetări privind …. |
|
Condiţiile în care se va produce comportamentul |
având acces la o bibliografie de specialitate |
|
Criteriul-model |
Planul propus să satisfacă cerinţele metodologice ale unei lucrări de investigaţie ştiinţifică; |
- criteriul temporal:
|
Condiţiile de operaţionalizare |
EXEMPLE |
|
comportamentul |
Să rezolve |
|
performanţa |
exerciţiile |
|
Condiţiile în care se va produce comportamentul |
de pe fişa de lucru, neavând acces la notiţe |
|
Criteriul temporal |
În maximum 10 minute |
- criteriul cantitativ exprimat numeric sau procentual:
|
Condiţiile de operaţionalizare |
EXEMPLE |
|
comportamentul |
să identifice |
|
performanţa |
factorii dezvoltării economice |
|
Condiţiile în care se va produce comportamentul |
având acces la un dosar de presă |
|
Criteriul numeric |
obiectivul se consideră atins dacă sunt identificaţi cel puţin trei factori; |
- criteriul cantitativ exprimat procentual:
|
Condiţiile de operaţionalizare |
EXEMPLE |
|
comportamentul |
să stabilească |
|
performanţa |
specificul de proces, însuşire, activitate psihică pentru zece fenomene psihice date |
|
Condiţiile în care se va produce comportamentul |
pe baza planului recapitulativ |
|
Criteriul numeric |
- obiectivul se consideră atins dacă sunt repartizate corect cel puţin 6 fenomene psihice (60%).
|
Precizări:
1. Performanţa minimă admisă nu poate fi coborâtă sub 40% !
2. În cazul în care criteriul de performanţă nu este precizat, se subînţelege că acesta este de 100% : „să enumere elementele de activ, bunuri incorporabile, ce intră în structura fondului de comerţ”.
3. Obiectivele operaţionale trebuie formulate astfel încât să permită analiza de sarcină[3] şi formularea itemilor pentru testele de evaluare.
4. Obiectivele trebuie a fi comunicate elevilor într-o formă accesibilă, în cadrul procesului de învăţământ, în etapa lecţiei numită chiar Enunţarea temei şi a unor obiective.
5. În Proiectul de lecţie, finalităţile din Programa şcolară nu se consemnează decât cu numărul de identificare
6. Numărul obiectivelor operaţionale nu este standardizat; sunt stabilite de profesor, conform demersului său personalizat în structurarea şi prelucrarea conţinutului la o clasă de elevi.
Exemplu de derivare a finalităţilor şi formularea obiectivelor operaţionale, la disciplina Contabilitate (clasa a X-a), aria curriculară Tehnologii:
Unitatea de învăţare: „Întreprinderea, ca domeniu de organizare şi de aplicare a contabilităţii”
Subiectul lecţiei: „Întreprinderea şi patrimoniul. Principiul contabil al entităţii. Reprezentarea întreprinderii prin imagini contabile: situaţiile financiare”
Tipul lecţiei: dobândire de cunoştinţe
Din Programa şcolară avem:
Competenţa generală 3. Utilizarea elementelor planului de conturi Competenţele specifice prin care aceasta se concretizează sunt:
- C.S. 3.1. Identificarea şi descrierea elementelor patrimoniale
- C.S.3.2. Gruparea elementelor patrimoniale în structuri de activ şi de pasiv
- C.S.3.3. Evaluarea elementelor patrimoniale
- C.S.3.4. Descrierea procedeelor specifice metodei contabilităţii
- C.S. 3.5. Identificarea principiilor contabilităţii
Scopuri derivate din competenţele specifice 3.1., 3.2., 3.5.:
- dobândirea principalelor noţiuni privind întreprinderea şi organizarea contabilităţii sale (întreprindere, flux, stoc, patrimoniu, principiul entităţii, situaţie financiară, exerciţiu financiar);
- cultivarea responsabilităţii pentru respectarea legislaţiei şi pentru consemnarea cu regularitate a informaţiilor impuse de măsurarea patrimoniului
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:
- Remarcă:
7. Performanţa minimă admisă nu poate fi coborâtă sub 40% !
8. În cazul în care criteriul de performanţă nu este precizat, se subînţelege că acesta este de 100% : „să enumere elementele de activ, bunuri incorporabile, ce intră în structura fondului de comerţ”.
9. Obiectivele operaţionale trebuie formulate astfel încât să permită analiza de sarcină[4] şi formularea itemilor pentru testele de evaluare.
10. Obiectivele trebuie a fi comunicate elevilor într-o formă accesibilă, în cadrul procesului de învăţământ, în etapa lecţiei numită chiar Enunţarea temei şi a unor obiective.
11. În Proiectul de lecţie, finalităţile din Programa şcolară nu se consemnează decât cu numărul de identificare
12. Numărul obiectivelor operaţionale nu este standardizat; sunt stabilite de profesor, conform demersului său personalizat în structurarea şi prelucrarea conţinutului la o clasă de elevi.