Studiul de față analizează bune practici de formare profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate prin activitățile pe platforma educațională. Din această perspectivă, am avut în vedere următoarele aspecte: formatul prezentării optime a materialelor de studiu, formularea cerințelor aplicațiilor pentru cursantul pe platforma educațională, tipuri de activități pe platforma educațională și analiza acestora. Activitățile pe platforma educațională care au valorificat necesitățile de formare ale cadrelor didactice cu tipurile diferite de relații ce au intervenit între “actorii” din sistem și cu diferitele contexte de studiu se evidențiază ca având cel mai mare impact asupra învățării temeinice. Aplicarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în cadrul platformei de e-learning a însemnat nu numai o conversie de metode, tehnici, proceduri de derulare a proceselor educaţionale, ci şi o modificare a modului de gândire şi a mentalităţii cadrelor didactice titulare de discipline deveniți și tutori. Utilizarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în învățământul la distanță a permis trecerea de la învăţarea prin memorare la învăţarea prin aplicare, efectuarea de studii și proiecte, precum şi optimizarea întregului proces educaţional.
Materialele de studiu destinate cursantului pe platforma de e-Learning au fost asigurate în urma participării la activitățile directe, clasice în sala de clasă și care, ulterior s-au regăsit în format electronic pe platforma educațională. Suplimentar, la fiecare modul, fiecare formator a asigurat materiale de studiu multimedia specifice disciplinei și adaptate la grupa de cursanți și la nevoile copiilor/ elevilor aflați în situații de risc educațional.
Cerinţele pentru formatori privind proiectarea materialelor de studiu și formularea cerințelor aplicațiilor pentru cursantul pe platforma educațională au respectat sau au avut în vedere:
- accent pe principiile fundamentale din domeniul abordat;
- unităţile de învăţare (modulele sau temele) au avut dimensiuni în funcţie de capacitatea de concentrare a cursantului, pe timpul studiului individual, cu mobilizarea atenţiei continue a cursantului pe o durată de maximum 2-3 ore;
- aplicaţiile practice au cerut soluţii adecvate ale problemelor de rezolvat, în funcţie de complexitatea acestora;
- materialele de studiu (didactice) au fost prezentate în forme sugestive.
Cerinţele specifice impuse acestor materiale de studiu ca resurse de învăţare au verificat următoarele aspecte:
- îndeplinirea obiectivelor prevăzute pentru fiecare modul al programului de formare;
- detalierea rezultatelor aşteptate şi a competenţelor ce au fost dobândite prin învăţarea conţinutului materialelor de studiu (conţinut divizat în module, lecţii şi unităţi de învăţare);
- au facilitat învăţarea graduală şi structurată;
- au precizat timpul mediu de studiu individual pentru fiecare unitate de învăţare;
- au avut subiecte tratate secvenţial cu referiri la predecesoare şi succesoare;
- ai fost folosite procedee diverse de reţinere a elementelor esenţiale din materialele studiate: concluzii, rezumate, exemple semnificative, desene, tabele, fotografii, secvenţe video, animaţie, enumerări etc.
- au avut incluse întrebări şi teste de autoevaluare;
- au avut incluse instrucţiuni de ajutor pentru cursant în ceea ce priveşte modul de parcurgere a materialului de studiu;
- au avut o formă atractivă de prezentare.
Reținem faptul că, desi au fost prevăzute teme individuale de studiu, ele au fost incitante, atractive și au menținut dorința de căutare, de explorare, au solicitat participări interactive între cursanți, au susținut motivația și tot sprijinul necesar pentru activități de monitorizare și de feedback. Prin urmare, tehnologia platformei e-learning a oferit materiale capabile să indeplinească toate funcțiile mentionate mai sus.
Activitățile pe platforma educațională au fost realizate în conformitate cu necesitatile de formare ale cadrelor didactice valorificând toate tipurile diferite de relații ce au intervenit între “actorii” din sistem și diferitele contexte de studiu. În principiu, aceste activități au fost: studiul individual, studiul individual asistat, studiul în grupa virtuală, studiul în colaborare.
a. Studiul individual accesând contul creat pe platforma educațională
Activitățile specific cursantului au fost:
- a parcurs suportul de curs și recomandările privind efectuarea aplicațiilor.
- a cautat noi resurse pentru completarea informațiilor: bibliografia online
- a rezolvat aplicațiile care pot fi solicitări de materialele didactice, produse curriculare menite să crescă atractivitatea activităților de învățre pentru elevi. Astfel de materiale trebuie au fost “complete” și “consistente” și au îndeplinit funcții variate și diferite.
- au încarcat aplicațiile pe platforma educațională în timpul destinat acestora:
- au rezolvat testul on-line cu itemi din modulul parcurs, respectând perioada și, pentru punctaj validat, încercând să se încadreze în timpul destinat rezolvării acestuia.
b. Învățarea independentă asistată
Pentru aplicațiile pe parcurs, fiecare grupă de cursanți beneficiază de sprijinul unui formator cu rol de tutor.
Situatii de tutoriat au fost:
1. în activitatea directă, respectiv la Modulul nr.1 Tehnologii de prelucarare a Informatiilor, de Comunicație (TIC) și e- Learning în educație
2. instructorii/formatorii care au monitorizat și au sprijinit cursantul în mod individual pe tot parcursul procesului de învățare.
3. rol de îndrumare pentru pregătirea testului din etapa finala de evaluare
Platforma educațională a facilitat comunicarea dintre cursant și formator prin intermediul poștei electronice, discuțiilor pe forum și a conferințelor de web.
În acest mod, relația online a fost similară cu cea desfășurată direct între cei implicați, adică a fost o relație între profesor și student.
c. Grupa de lucru ca grupă virtuală
Cursantul nu a fost singur in procesul de invatare; el a aparținut unei grupe / clase virtuale care a fost ”dotată” cu materiale de studiu online și cu asistență tutorială. Sub acest aspect, desprindem următoarele caracteristici:
- grupă a abordat aceleași teme de studiu și de aplicații;
- fiecare modul a avut un program fix cu date limită de finalizare a proiectelor, pe parcursul căruia fiecare cursant și-a ales liber ritmul de lucru și a utilizat propriile metode de studiu;
- a rezolvat aplicațiile în echipă de 2-3 cursanți.
În fiecare caz, existența grupelor de lucru a avut funcții importante cum ar fi: mentnierea motivației și obținerea unui randament optim: membrii grupului au făcut sugestii, au comparat soluții sau și-au dat sfaturi unii altora.
Tehnologia platformei a favorizat constituirea grupelor și crearea unui sistem relațional prin intermediul e-mail, forum –fir de discuții, baze de date, studiu de caz, chat, un spatiu liber -“a chat room” - destinat crearii unor legături personale între membrii grupei. Un astfel de scenariu corespunde modelului tradițional al lecției la clasă: fiecare membru al clasei beneficiază nu numai de atenția profesorului, ci și de atentia celorlalți membri, cursantul nu învață numai din materiale, ci și de la colegii săi, din greșelile lor. Grupul astfel constituit a fost atât o sursă de răspandire a informațiilor, cât și un sprijin. În general, fiecare cadru didactic a manifestat tendința naturală de a acumula cunoștințe, iar formarea continuă este o modalitate de a-și atinge acest scop. Acest fapt sugerează implicare personală, ce se naște dintr-o necesitate interioară și cere un impuls mai mult de natura socio-emotională decât de natură cognitivă. În această situație, formatorul nu a avut rol de “profesor”, ci un rol de “intermediar” care a creat ambientul necesar studiului individual, a ajutat cursantul să-și stabilească obiective precise și a selectat resursele potrivite astfel încât fiecare cadru didactic să-și poată îndeplini acele obiective. În pregătirea cadrelor didactice la acest program au apărut o serie de aspecte ce caracterizează procesul de învățare, de exemplu: necesitatea identificării cunoștintelor și a abilităților existente precum și a experientei de formare continuă, a atitudinii față de studiu (adesea legata de necesitatea reala de a-si ridica calitatea muncii sau de a-si imbunatati conditiile de trai) si a motivarii (adesea legata de respectul fata de propria pesoana). Este evident că, în unele scenarii, procesul de învățare ar trebui sa fie individualizat și orientat pentru a ghida cursantul într-o anumită directie, care să-i satisfacă dorințele și necesitățile. Au existat situații excepționale în care unii cursanți au solicitat formatorii-instructori să le ofere sugestii și exemple pentru a face studii comparative, acolo unde aplicațiile au permis aceasta. Legat de ideea clasică de sprijin tutorial derivat dintr-o activitate instructivă desfasurată de profesor, adesea studiul este o activitate în care cursantul trebuie să folosească resurse limitate care îi permit să-și extindă potențialul. Fiecare cadru didactic participant a avut acces la o listă bogată și variată de resurse și tehnici de studiu, de repere pentru dezvoltarea de aptitudini organizaționale, astfel încât fiecare a ales cele mai potrivite “căi” de a parcurge etapele procesului de pregătire. Aceasta experiență logică din interiorul comunității virtuale a promovat și a susținut potentialul specific ambientului de acest tip și a unui spațiu în care membrii grupei formate au împărtășit cunoștințe și au colaborat în vederea atingerii obiectivelor propuse. În acest caz, participanții au format o comunitate reală care a contribuit la parcurgerea tuturor modulelor din programul de formare, au schimbat păreri, au rezolvat probleme, studii de caz, etc. Astfel, au fost implicați toți membrii grupului de studiu și s-au creat lucrări/produse rezultate din colaborare. Cadrul în care s-au desfășurat aceste activități au devenit un spațiu real în care participanții au interacționat din zone diferite prin tipuri diferite de comunicare:
a) prezentarea către participanți (autobiografie profesională și personală),
b) resurse informaționale (biblioteci de link-uri),
c) zone de discuții libere (forum web si chat/skype),
d) descrierea produselor (pagini web),
e) organizarea de comunicări (calendarul cursului, etc.).
Fiecare cadru didactic din grupa de lucru a încercat, mai presus de toate, să-și împărtășească din cunoștințe și din experiență, maximizand potențialul fiecarui participant. Acest demers a contribuit și la dezvoltarea capacității de studiu individual a fiecarui participant pentru a oferi soluții, pentru a accepta, într-un mod constructiv, feedback-ul asupra performantei, pentru a diagnostica necesitățile individuale de studiu, pentru a formula obiective de studiu potrivite și reale, pentru a identifica resurse materiale necesare parcurgerii variatelor niveluri de studiu și pentru a schița un program personal pe care să-l urmeze. Fiecare cadru didactic a demonstrat prin aplicațiile rezolvate faptul că e în măsură să aplice într-un mod semnificativ informațiile modulelor de formare și care au contribuit la perfecționarea competențelor didactice și la dezvoltarea personalității sale.
Avantaje psihopedagogice și metodologice ale activităților pe platforma educațională:
• Obiective clare, concis formulate, cu precizarea criteriilor de reușită;
• Flexibilitate maximă în rezolvarea aplicațiilor săptămânale.
• Încurajarea participării.
• Comunicare non-autoritară
• Așteptări realiste
• Promovarea conversatiilor private intre cursanți.
• Concentrarea discuțiilor in titluri pe care cursantii au dificultăți de rezolvare.
• Repartizarea de sarcini simple.
• Aducerea la zi a temelor, a aplicațiilor.
• Solicitarea de contribuții parțiale / de aprofundare.
• Luarea in considerare și evaluarea diferențelor de opinie.
Alte aspecte specifice standardelor privind activitatea pe platforma educațională
- Organizarea participanților,
- Modulele de formare au oferit oportunitatea autonomiei studiului prin accesarea materialului disponibil (text, lecții, filme etc) fără intervenția formatorului;
- aplicațiile au fost verificate de formatori la distanta și au fost transmise mesaje de feedback personalizate, interacționând astfel cu participanții în ceea ce se numeste grupă virtuală;
- la sfârșitul fiecărui modul au fost date teste de evaluare on-line, monitorizate în timp stabilit;
- un sistem e-mail de comunicare cu cadrele implicate în activitate;
- comunicare sincron și comunicarea asincron ce a implicat schimbul de mesaje între membrii grupei (forum, fir de discuții, grup de știri) sau trimiterea de mesaje personalizate prin poșta electronică;
- pagini web conținând documente (“biblioteci virtuale”), legături cu site-uri importante, informații asupra activității didactice, răspunsuri la întrebările cele mai frecvente etc.,
- controlul și atestarea pregătirii, prin urmărirea progresului fiecărui participant la teste.
La toate cele de mai sus, evidențiem micșorarea timpului pentru furnizarea feed-back-lui, dezvoltarea abilităților de a comunica rapid și eficient în mediul on-line și în alte structuri social-media.