Titlul

Bune practici privind optimizarea percepției conținuturilor învățării pentru facilitarea incluziunii elevilor, în cadrul modelului de desing universal de învățare (DUI)

Tipul documentului  

Fișă de informații

Cui se adresează?

Acest instrument – modelul DUI - se adresează în special profesorilor, managerilor, specialiștilor din sistemul educațional școlar – dezvoltatori de curriculum, dar și părinților sau membrilor comunității interesați de crearea unui mediu de învățare flexibil.

Obiectivul documentului

Modelul Design-ului universal pentru învățare (DUI) este un cadru care poate ghida proiectarea mediilor de învățare accesibile și stimulatoare pentru toți. DUI își propune să schimbe mediul de învățare în loc să schimbe persoana/ elevul. 

Instrumentul de față are obiectivul de a oferi profesorilor și specialiștilor repere în proiectarea activităților astfel încât să asigure facilitarea reprezentărilor elevilor, variind mijloacele utilizate de profesor, pentru creșterea șanselor elevilor de învățare semnificativă și eficientă.

Relevanța locală/ geografică

Cadrul general al Design-ului universal pentru învățare (DUI) a fost dezvoltat în anii 1990 și aplicat cu succes în SUA, unde stă la baza proiectării și evaluării incluziunii școlare, respectiv în Noua Zeelandă, unde fundamentează dezvoltarea curriculară.

Introducere

Anne Meyer și David Rose sunt autorii care au stabilit pentru prima dată principiile DUI în anii 1990, oferind un cadru de discuție relevant despre noile cercetări și cele mai bune practici în privința asigurării flexibilizării și accesibilizării mediului de învățare. Design-ul universal pentru învățare (DUI) este o abordare flexibilă a designului de curriculum care oferă tuturor elevilor oportunități complete și egale de a învăța.

Teza aflată la baza acestui model este că atunci când mediile sunt proiectate pentru a reduce barierele/ blocajele, toți elevii se pot angaja într-o învățare eficientă și semnificativă.

Bazându-se pe cercetarea modului în care oamenii învață, modelul oferă principii și pași practici pentru pentru facilitarea succesului în învățare.  DUI se bazează pe trei principii:

1. Oferirea de multiple mijloace de implicare în studiu/ învățare

2. Oferirea mai multor mijloace de reprezentare a conținutului studiat

3. Oferirea mai multor mijloace de exprimare a învățării

Cadrul DUI ghidează proiectarea obiectivelor educaționale/ de instruire, a evaluărilor, a metodelor și a materialelor care pot fi personalizate și ajustate pentru a satisface nevoile individuale.

Actori și părțile interesate

Acest instrument ar putea fi folosit într-o varietate de moduri de către profesioniști și familii pentru a sprijini predarea și învățarea. Acestea pot fi utilizate de către educatori profesioniști, dezvoltatori de curriculum, cercetători, părinți și oricine dorește să aplice cadrul DUI de practică într-un mediu de învățare . De asemenea, modelul DUI are o valoare intrinsecă, în sensul că poate sprijini persoanele în aprofundarea înțelegerii propriilor procese de învățare.

Prezentarea modelului

Modelul descrie trei tipuri de rețele implicate în procesul de învățare:

-          rețeaua afectivă - modul în care elevii monitorizează mediul intern și extern pentru a stabili priorități, a se motiva și a se implica în învățare și dezvoltarea comportamentală.

-          rețeaua de recunoaștere - modul în care elevii simt și percep informații în mediul înconjurător și îl transformă în cunoștințe utile.

-          rețeaua strategică - modul în care elevii planifică, organizează și inițiază acțiuni în mediul înconjurător.

Cele trei principii de design universal pentru învățare

Principiul 1 – diversificarea modurilor de reprezentare - furnizarea de diverse mijloace de obținere de informații și cunoștințe.

Principiul 2 - diversificarea modurilor de acțiune și exprimare – oferirea de alternative elevilor pentru a demonstra ceea ce știu.

Principiul 3 – diversificarea modurilor de angajare/ implicare – oferirea de provocări pentru atragerea interesului elevilor și pentru creșterea motivației.

Principiul 1 abordează aspectele de variație individuală în privința capacității de reprezentare a conținuturilor învățării, aspect în care sunt implicate elemente senzoriale și procese cognitive.

Elevii sunt diferiți sub aspectele percepției și înțelegerii informațiilor care le sunt prezentate. Persoanele cu dizabilități senzoriale (de exemplu, orbire sau surzenie), cele care au dificultăți de învățare (de exemplu, dislexie), ori cele între care există diferențe de limbaj sau diferențe culturale, toate pot necesita metode diferite de abordare a conținutului. Unele dintre acestea înțeleg mai repede sau mai eficient prin mijloace vizuale sau auditive, mai degrabă decât cu ajutorul textului tipărit. De asemenea, învățarea și transferul de învățare se petrec eficient atunci când se utilizează reprezentări multiple deoarece acestea permit elevilor să facă legături atât în ​​interiorul temei cât și conexiuni între concepte. Pe scurt, nu există un mijloc de reprezentare a conținuturilor care să fie optim pentru toți cursanții, de aceea oferirea opțiunilor de reprezentare este esențială.

De aceea, oferirea mai multor opțiuni de reprezentare a conținuturilor este esențială.

Componentele unei strategii eficiente de

optimizare a percepției informațiilor comunicate

Învățarea este imposibilă dacă informația este imposibil de perceput pentru elev și dificilă atunci când informațiile sunt prezentate în formate care necesită eforturi extraordinare/ mari sau asistență/ suport suplimentar. Pentru a reduce barierele în calea învățării, este important să ne asigurăm că informațiile esențiale sunt la fel de ușor de perceput/ perceptibile pentru toți elevii. Aceasta înseamnă pe de o parte furnizarea acelorași informații prin diferite modalități (prin văz, auz sau atingere) și, pe de altă parte, furnizarea de informații într-un format care să permită ajustarea de către fiecare utilizator particular (de exemplu, un text care poate fi mărit, sunete care pot fi amplificate). 

Astfel de reprezentări multiple nu numai că asigură că informațiile sunt accesibile cursanților cu dizabilități senzoriale și perceptuale deosebite, dar sunt și mai ușor de accesat și de înțeles pentru mulți alții.

1. Oferiți modalități de personalizare a prezentării informațiilor

În materialele tipărite prezentarea informațiilor este fixă ​​și permanentă. În materialele digitale pregătite corespunzător, afișarea acelorași informații este foarte dinamică și personalizabilă. De exemplu, o casetă de informații poate fi afișată într-un loc diferit, sau mărită, sau subliniată prin utilizarea culorilor, sau eliminată în întregime. O astfel de flexibilitate oferă opțiuni pentru creșterea clarității perceptuale și a relevanței informațiilor pentru o plajă largă de elevi și permite ajustări pentru preferințele individuale. În timp ce aceste particularizări sunt dificile cu materialele tipărite, ele sunt în mod obișnuit disponibile automat în materialele digitale, deși nu se poate presupune că, fiind digital, un material este automat accesibil. Profesorii și elevii ar trebui să colaboreze pentru a obține cea mai bună potrivire a caracteristicilor pentru nevoile de învățare.

Studiile experimentale privind furnizarea opțiunilor de personalizare a afișării informațiilor se concentrează pe avantajele tipografiei flexibile, designului de layout, reprezentării culorilor și tipăririi mari. Cu toate acestea, cercetarea experimentală în acest domeniu pe tema rezultatelor învățării, este limitată. Există puține studii care explorează avantajele dimensiunilor flexibile ale textului și imaginilor, ale flexibilității vorbirii și sunetului, ale contrastului dintre fond și text sau imagine, culori etc., datorită faptului că avantajele unei astfel de flexibilități sunt în general considerate de la sine înțeles.

Ce se poate face?

Afișați informațiile într-un format flexibil, astfel încât următoarele caracteristici perceptuale să poată fi modificate:

• Mărimea textului, a imaginilor, a graficelor, a tabelelor sau a altui conținut vizual
• Contrastul între fundal și text sau imagine
• Culoarea folosită pentru informații sau accentuare
• Volumul/ rapiditatea vorbirii
• Animație, sunet, simulări etc.
• Structura elementelor vizuale sau a altor elemente
• Fontul folosit pentru materialele tipărite

2. Oferiți alternative pentru informații auditive

Sunetul este o modalitate deosebit de eficientă de a transmite informații cu impact, motiv pentru care designul sunetului este atât de important în filme iar vocea umană este deosebit de eficientă pentru transmiterea emoției și a semnificației. Cu toate acestea, informațiile transmise exclusiv prin sunet nu sunt la fel de accesibile tuturor elevilor și sunt în mod special inaccesibile celor cu dizabilități auditive, acelora care au nevoie de mai mult timp pentru a procesa informațiile auditive sau acelora care au dificultăți de memorie. În plus, ascultarea în sine este o abilitate strategică complexă care trebuie învățată. Pentru a ne asigura că toți elevii au acces la învățare, este necesar să fie disponibile opțiuni pentru orice informație, inclusiv pentru cea prezentată fonetic.

Studiile experimentale se concentrează pe beneficiile, pentru învățare, ale furnizării alternative pentru informațiile care sunt prezentate în principal auditiv. Majoritatea experimentelor ilustrează avantajele prezentării bimodale a informațiilor.

Ce se poate face?

• Utilizați echivalente de text sub formă de subtitrări
• Oferiți diagrame, note de muzică sau de sunet
• Oferiți transcrieri pentru videoclipuri sau clipuri auditive
• Furnizați limbajul semnelor pentru limba vorbită
• Utilizați analogii vizuale pentru a reprezenta accentul (de exemplu, emoticoane, simboluri sau imagini)
• Furnizați echivalente vizuale sau tactile (de ex. vibrații) pentru efecte sonore sau alerte
• Oferiți o descriere vizuală și / sau emoțională pentru interpretarea muzicală

3. Oferiți alternative pentru informații vizuale

Imaginile, grafica, animațiile, videoclipul sau textul sunt adesea modalitatea optimă de a prezenta informații, mai ales atunci când informațiile se referă la relațiile dintre obiecte, acțiuni, numere sau evenimente.  Dar astfel de reprezentări vizuale nu sunt la fel de accesibile tuturor elevilor, în special celor care au probleme de vedere sau celor care nu sunt familiarizați cu tipul de grafic utilizat. Informațiile vizuale pot fi destul de dense, în special în ceea ce privește arta vizuală care poate avea multiple sensuri și interpretări complexe în funcție de factorii contextuali și baza de cunoștințe a spectatorului. Pentru a vă asigura că toți elevii au acces egal la informații, este esențial să furnizați alternative non-vizuale.

Dovezile experimentale care susțin furnizarea de alternative pentru informațiile vizuale sunt cele mai extinse în domniul relației între percepție și învățare, mai cu seamă cele care ilustrează avantajele text-to-speech, prezentări audio-vizuale și limbajul Braille.

Ce se poate face?

• Oferiți descrieri (text sau vorbite) pentru toate imaginile, grafica, video sau animații
• Utilizați echivalențe tactile (grafică tactilă sau obiecte de referință) pentru imaginile cheie care reprezintă concepte
• Oferiți obiecte fizice și modele spațiale pentru a transmite perspective sau interacțiuni
• Oferiți indicii auditive pentru conceptele cheie

Textul este un caz special de informație vizuală. Transformarea de la text la audio se numără printre cele mai ușor realizate metode de creștere a accesibilității.  Avantajul textului asupra sunetului este permanența sa, dar furnizarea de text care este ușor de transformat în audio realizează această permanență fără a sacrifica avantajele audio.

Ce se poate face?

• Urmăriți standardele de accesibilitate atunci când creați un text digital
• Permiteți citirea textului cu voce tare
• Furnizați acces la software-ul text-to-speech

Validarea în practică

Cercetarea care susține DUI se încadrează în patru categorii: cercetarea fundamentală a DUI, cercetarea principiilor DUI, cercetarea practicilor bune și cercetarea privind implementarea DUI.

Cercetarea privind aplicațiile specifice ale DUI în mediile de învățare, inclusiv asupra condițiilor necesare pentru implementare este un domeniu de cercetare în faza incipientă. Se așteaptă însă ca importanța domeniului de cercetare să crească, deoarece sunt dezvoltate aplicații curriculare pe scară largă și implementări la nivel de sistem (Noua Zeelandă).

Impactul

Cu siguranță nu este nevoie să  se utilizaze fiecare pas/ toate sarcinile într-o singură ocazie de învățare. De fapt, unele direcții pot să nu fie relevante pentru anumite scopuri de învățare.

Primul pas în aplicarea cadrului DUI în practică este definirea unui obiectiv specific de învățare. Aceast fapt aduce claritate și va permite o combinație strategică care reduce barierele și sprijină pe toți elevii în atingerea scopului de învățare. Concentrarea pe obiectivul de învățare permite educatorilor să păstreze provocările dorite într-o experiență de învățare și să înlăture barierele inutile.

Factorii care asigură succesul

Aproape toată literatura despre DUI se concentrează exclusiv  pe învățare, reurse/ materiale, strategii și medii (săli de clasă sau clădiri). Nu se focalizează asupra barierelor existente la nivelul sistemului social și de educație care ar trebui să se schimbe pentru ca mediul de învățare să devenă cu adevărat universal.

De la politici la recompense și stimulente, la sisteme de feedback și resurse (infrastructura tehnică, de exemplu), toate acestea la nivel de sistem joacă un rol semnificativ în conceperea unui mediu universal pentru învățare. În plus, noile tehnologii digitale folosite în proiectare au multe de oferit acestui model DUI.

Constrângeri                                                                   

Modelul a motivat multe părți interesate din domeniul educațional să înceapă să regândească proiectarea mediilor și a curriculum-ului lor printr-un obiectiv DUI. Cu toate acestea, CAST a primit de multe ori feedback-ul că aplicarea DUI în practică este complicată. Acești actori au simțit că principiile erau prea vagi și că erau necesare orientări mai specifice. În 2009, CAST a dezvoltat prima versiune a Ghidului DUI ca răspuns la acest feedback important. De atunci, au fost revizuite liniile directoare pentru a încorpora feedback-ul practicienilor și cercetarea in domeniile educației, științelor cognitive, psihologiei și neuroștiințelor. 

Mesajul cheie

Când mediille de învățare sunt concepute/ proiectate de la bun început pentru a reduce barierele, toți elevii se pot angaja într-o învățare eficientă și semnificativă.

Concluzie

DUI se bazează pe cea mai răspândită constatare din cercetarea educațională: elevii sunt foarte variabili în răspunsul la educație. În aproape fiecare raport de cercetare privind instruirea sau intervenția, diferențele individuale sunt evidente în rezultate. Modelul DUI acordă atenție acestor diferențe individuale, considerându-le fundamentale pentru înțelegerea și proiectarea instruirii eficiente. 

Resurse

CAST (2018). Designul universal pentru învățare, Versiunea 2.2;  http://udlguidelines.cast.org