Titlul

Bune practici privind organizarea comisiei multidisciplinare, pentru facilitarea incluziunii elevilor cu nevoi speciale în școlile de masă

Tipul documentului                                                                                                                   

Fișă de informații

Cui se adresează?

Acest instrument se adresează în special profesorilor, managerilor, specialiștilor din sistemul educațional școlar, dar și părinților sau membrilor comunității interesați de crearea unui mediu de învățare flexibil.

Obiectivul documentului

Acest document explorează aspectele unei noi colaborări între specialiștii de învățământ general și cei de învățământ special: ce presupune dezvoltarea echipelor multidisciplinare, cum poate fi implementată la nivelul școlii și cu ce beneficii pentru elevi, indiferent de problematică, dar și pentru profesori 

Relevanța locală/ geografică

Modelul a fost elaborat în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă–Moldova”, implementat de către Keystone Moldova în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, cu susţinerea financiară a Open Society Foundations/Early Childhood Program în parteneriat cu Open Society Foundations/Mental Health Initiatives.

Introducere

Un pas important în promovarea dimensiunilor incluziunii în instituţia de învăţămînt/comunitate este constituirea Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare (CMI). Pentru a-şi îndeplini eficient atribuţiile, membrii Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare trebuie să fie instruiţi/să se autoinstruiască în corespundere cu responsabilităţile pe care urmează să le exercite în vederea facilitării incluziunii educaţionale a copiilor cu CES.

Acest material reprezintă un suport instructiv-metodologic în activitatea CMI componenţă, roluri, responsabilităţi, mod de funcţionare.

Actori și părțile interesate

Acest instrument ar putea fi folosit într-o varietate de moduri de către profesioniști pentru a sprijini incluziunea în școala de masă. Acestea pot fi utilizate de către educatori profesioniști și manageri. 

Prezentarea modelului

Ce reprezintă Comisia Multidisciplinară Intraşcolară?

Comisia Multidisciplinară Intraşcolară (CMI) reprezintă cadrul instituţional de acţiune care asigură accesul la educaţie al copiilor cu CES, dar şi sprijin informaţional psihopedagogic personalului managerial, cadrelor didactice, părinţilor/tutorelui – tuturor celor

care sînt implicaţi în incluziunea educaţională a copiilor cu CES (E. Vrasmaş, 2005).

Comisia Multidisciplinară Intraşcolară este un element inovativ în managementul educaţional al instituţiei de învăţămînt primar şi secundar general din Republica Moldova. Scopul CMI este de a contribui la formularea politicilor/dezvoltarea practicilor/formarea culturilor incluzive în şcoală.

Care este componenţa Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare?

Comisia Multidisciplinară Intraşcolară se formează din specialişti care reprezintă instituţia de învăţămînt. Astfel, din componenţa CMI fac parte:

• Directorul instituţiei de învăţămînt sau directorul-adjunct/directorii-adjuncţi

• Coordonatorul Centrului de Resurse pentru Educaţie Incluzivă

• Cadrul didactic de sprijin

• Psihopedagogul

• Psihologul şcolar

• Dirigintele (în clasa căruia sînt copii cu CES)

• Logopedul

• Asistentul medical

În funcţie de situaţie, din componenţa CMI poate face parte asistentul social din comunitate etc.

Decizia privind constituirea Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare se aprobă la Consiliul profesoral, iar directorul instituţiei emite ordinul de validare.

Ce responsabilităţi are Comisia Multidisciplinară Intraşcolară?

Reieşind din scopul cuprinzător pe care îl urmăreşte Comisia Multidisciplinară Intraşcolară, responsabilităţile acesteia sînt foarte variate. Comisia Multidisciplinară Intraşcolară este dirijată de un coordonator care, de obicei, este directorul sau directorul-adjunct al unităţii de învăţămînt. Responsabilități:

• elaborează un plan anual de activitate;

• identifică copiii cu CES din localitate/şcoală în colaborare cu asistentul social şi cel medical (în baza criteriilor) şi elaborează lista copiilor cu CES;

• efectuează evaluarea iniţială a copiilor cu CES din comunitate;

• colaborează cu Serviciul raional/municipal de Asistenţă Psihopedagogică (SAP), care efectuează evaluarea complexă/multidisciplinară a copiilor cu CES;

• decide constituirea echipelor de elaborare a PEI pentru fiecare copil cu CES şi le propune spre aprobare Consiliului profesoral;

• acordă asistenţă echipelor PEI în elaborarea, implementarea, evaluarea PEI;

• dirijează şi monitorizează procesul de elaborare, implementare, evaluare a planurilor educaţionale individualizate;

• apreciază calitatea procesului de instruire şi educaţie a copiilor cu CES (asistenţă la ore şi în cadrul activităţilor extraşcolare şi comunitare);

• oferă asistenţă cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii în incluziunea educaţională a copiilor cu CES;

• participă la autoevaluarea şcolii din perspectiva educaţiei incluzive în baza standardelor şi înaintează sugestii de ameliorare;

• valorifică practicile de succes în incluziune şi promovează tendinţele actuale în domeniul educaţiei incluzive.

Coordonatorul CMI:

• organizează şi dirijează activitatea CMI;

• prezintă deciziile, planurile şi rapoartele de activitate ale CMI la Consiliul profesoral;

• încurajează stabilirea unui parteneriat viabil cu familia, personalul didactic, instituţiile publice din comunitate şi ONG-uri pentru facilitarea incluziunii educaţionale şi sociale a copiilor cu CES;

• organizează şi facilitează activităţile desfăşurate de CMI: identificarea şi evaluarea copiilor cu CES; elaborarea, implementarea, reevaluarea PEI; monitorizarea şi evaluarea progresului copiilor cu CES;

• valorifică experienţa psihopedagogică pozitivă şi promovează educaţia incluzivă prin publicarea materialelor în mass-media locală şi naţională, precum şi prin organizarea meselor rotunde, întrunirilor metodice, vizitelor de studiu etc;

• acordă suport informaţional familiilor în vederea stabilirii unor cerinţe unice faţă de copilul cu CES şi a asigurării continuităţii procesului incluziv;

• este responsabil de portofoliul CMI, care cuprinde documentaţia de rigoare:

-          ordin de formare;

-          planuri şi rapoarte de activitate;

-          bază de date a copiilor cu CES;

-          PEI-uri și date despre echipele de elaborare a PEI;

-          procese-verbale ale ședințelor CMI;

-          materiale-suport.

SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI METODICE

Un prim pas în activitatea CMI este elaborarea unui plan de activitate funcţional şi realist.

Acesta trebuie să conţină obiective clare, măsurabile, activităţi concrete de realizare a obiectivelor şi indicatori. Planul trebuie să prevadă convocarea unui număr rezonabil de şedinţe (de exemplu, o dată în lună) la care să fie abordate subiecte tematice. Întrucît responsabilităţile CMI sînt multe şi complexe, planul va schiţa organizarea unor activităţi/ acţiuni care se vor desfăşura în şcoală şi în comunitate.

Plan de activitate al Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare Obiective:

• De exemplu: Identificarea elevilor cu CES din şcoală şi din comunitate în baza unor criterii stabilite, în colaborare cu administraţia şcolii şi cu asistentul social.

Cum Comisia Multidisciplinară Intraşcolară poate organiza procesul de elaborare a PEI?

Planul Educaţional Individualizat trebue să fie elaborat cu participarea tuturor factorilor implicaţi în asistenţa copilului cu CES. Completarea propriu-zisă a formularului este precedată de activitatea de evaluare primară şi cea de evaluare complexă a dezvoltării copilului. Dacă în urma evaluării complexe copiilor cu CES le-au fost recomandate PEI, atunci Comisia Multidisciplinară Intraşcolară formează echipele de elaborare a PEI, constituite din persoanele care lucrează cu aceşti elevi. De regulă, din componenţa echipei de elaborare a PEI fac parte membrii cu statut permanent ai CMI (majoritatea sau o parte dintre aceştia, în funcţie de situaţie), dirigintele, învăţători/profesori şi alţi specialişti.

Echipa de elaborare a PEI se convoacă în şedinţe în cadrul cărora completează formularul PEI în baza recomandărilor oferite de specialiştii SAP.

Întrucît PEI este un instrument complex şi solicită date raportate la domenii variate (pedagogic, psihologic, social), este indicat de definit rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei pentru elaborarea şi realizarea PEI.

Astfel, psihologul va fi responsabil de următoarele aspecte:

• colectarea şi prezentarea informaţiei referitoare la punctele forte, necesităţile, interesele şi caracteristicile specifice ale elevului (limbajul, gîndirea, imaginaţia, memoria, atenţia, tipurile de inteligenţă, afectivitatea/emotivitatea, temperamentul,

stilul de învăţare);

• formularea recomandărilor pentru membrii echipei privind planificarea activităţilor de asistenţă a elevului în conformitate cu cerinţele educaţionale speciale şi caracteristicile specifice ale acestuia;

• prezentarea recomandărilor privind adaptările de mediu (ambientale) adecvate cerinţelor educaţionale speciale ale elevului;

• planificarea asistenţei psihologice a elevului;

• precizarea/concretizarea adaptărilor psihopedagogice necesare în organizarea procesului educaţional.

Dirigintele clasei va fi responsabil de:

• acumularea şi prezentarea informaţiei pe care o cunoaşte cu referinţă la punctele forte, necesităţile şi interesele elevului;

• coordonarea activităţii de elaborare a adaptărilor pedagogice pentru elev;

• prezentarea recomandărilor pentru membrii echipei privind adaptările de mediu (ambientale) adecvate cerinţelor educaţionale speciale ale elevului şi monitorizarea realizării acestora;

• coordonarea activităţii de stabilire a finalităţilor de învăţare pentru elevul cu CES;

• examinarea, împreună cu profesorii de la discipline, a eficienţei strategiilor didactice şi a activităţilor de învăţare;

• examinarea, la începutul fiecărui semestru, împreună cu profesorii de la discipline şi cu alţi specialişti care asistă copilul, a nivelului de atingere a finalităţilor proiectate în curriculumul individualizat;

• întreţinerea unei legături permanente cu părinţii, cadrul didactic de sprijin, profesorii elevului;

Cadrul didactic de sprijin va fi responsabil de:

• coordonarea activităţii de asistenţă cu învăţătorul de la clasă/profesorul la disciplină;

• acordarea de suport elevului în realizarea activităţilor de învăţare, conform finalităţilor stabilite în PEI, coordonate cu învăţătorul de la clasă/profesorul la disciplină;

• urmărirea progresului elevului privind finalităţile de învăţare descrise în PEI, în coordonare cu învăţătorul de la clasă/profesorul la disciplină;

• supravegherea şi consemnarea realizărilor şi progreselor elevului în conformitate cu finalităţile indicate în PEI.

Administraţia instituţiei va fi responsabilă de:

• asigurarea examinării şi aprobării PEI în cadrul Consiliului profesoral al instituţiei (în termen nu mai mare de 30 zile de la data înscrierii elevului în instituţie şi către începutul fiecărui an de studii);

validarea, prin ordin, a deciziei Consiliului profesoral privind aprobarea PEI şi/sau a modificărilor în urma revizuirii/actualizării PEI;

• asigurarea procesului de evaluare a activităţii cadrelor didactice implicate în realizarea PEI;

• încurajarea implicării părinţilor şi a elevului în procesul de elaborare şi implementare a PEI.

De menţionat că profesorul care lucrează cu copilul cu CES trebuie să participe active la completarea PEI, în cazul în care elevului îi este recomandat curriculum individualizat la disciplină va fi responsabil de elaborarea curriculumului adaptat sau modificat .

Procesul de elaborare şi realizare a PEI presupune conjugarea eforturilor mai multor persoane. Ca efortul depus să fie cel scontat, adică în beneficiul copilului cu CES, este imperios necesar ca între toţi membrii echipei PEI să fie stabilite relaţii de colaborareeficientă şi să existe o comunicare constructivă şi un respect reciproc. Este important ca toţi membrii echipei şi fiecare în parte să cunoască foarte bine copilul, să aibă o percepţie comună corectă şi profundă privind punctele forte, interesele şi necesităţile acestuia; să recomande strategii educaţionale adecvate; să formuleze decizii pertinente privind integrarea serviciilor de sprijin în sala de clasă (cadrul didactic de sprijin), la nivel de instituţie (Centrul de Resurse pentru Educaţie Incluzivă) pentru a acorda suport copilului cu CES.

După elaborarea PEI, coordonatorul CMI îl prezintă spre examinare şi aprobare Consiliului profesoral al instituţiei. Directorul instituţiei validează prin ordin decizia Consiliului profesoral privind aprobarea PEI.

Cum Comisia Multidisciplinară Intraşcolară poate monitoriza,

revizui şi reactualiza PEI?

Etapa de monitorizare, revizuire şi reactualizare a PEI are ca finalitate realizarea următoarelor obiective:

-          constatarea nivelului de concordanţă a PEI cu cerinţele educaţionale speciale ale elevului;

-          identificarea unor bariere şi dificultăţi în implementarea PEI;

-          propunerea unor soluţii pentru eliminarea/diminuarea impedimentelor;

-          estimarea progresului în dezvoltarea copilului ca urmare a realizării PEI.

Revizuirea şi reactualizarea PEI trebuie să fie precedată de un proces continuu de evaluare a progresului elevului. Este necesar ca evaluarea să se realizeze periodic (cel puţin, la sfîrşit de semestru), să fie complexă, cuprinzînd toate domeniile de dezvoltare a copilului, să se determine, inclusiv, gradul de atingere a finalităţilor educaţionale la disciplinele de studiu. Rezultatele obţinute se vor înregistra în PEI (componenta 10, evaluări). Datele acumulate în urma evaluării vor servi drept argument pentru o eventuală revizuire şi reactualizare a PEI.

Pentru ca revizuirea PEI să fie realistă este important de identificat cauzele, motivele, factorii care au generat anumite rezultate, constatate în procesul de evaluare. În funcţie de acestea, se va interveni în anumite compartimente ale PEI. De exemplu, dacă elevul demonstrează că nu atinge finalităţile specificate în curriculumul individualizat la disciplină, s-ar putea de modificat strategiile didactice, nu înainte însă de a colecta informaţii suplimentare referitor la punctele forte şi necesităţile copilului. Dacă se constată că finalităţile sînt prea simple pentru elev, se intervine în sensul sporirii gradului de complexitate a acestora.

Echipele PEI se vor convoca în şedinţe în cadrul cărora vor opera modificări în anumite compartimente ale PEI, în funcţie de rezultatele evaluării elevului. CMI va examina şi va aproba modificările, iar directorul instituţiei va valida decizia CMI prin ordin.

Validarea în practică

Experienţa unor şcoli aflate în experimentul de implementare a metodologiei de incluziune educaţională a copiilor cu CES a demonstrat că comisiile multidisciplinare intraşcolare au desfăşurat activităţi care să încurajeze incluziunea educaţională a copiilor cu CES şi să contribuie la crearea mediului incluziv. Prezentăm, în acest sens, unele secvenţe din planurile şi rapoartele de activitate ale CMI, care pot fi preluate sau adaptate.

Astfel, CMI din unele şcoli-pilot şi-au propus să realizeze o serie de obiective, cum ar fi:

-          Elaborarea planului de activitate al CMI.

-          Constituirea echipelor PEI.

-          Elaborarea PEI.

-          Analiza rezultatelor monitorizării procesului de instruire şi de educaţie a copiilor cu CES.

-          Analiza evaluărilor semestriale ale copiilor cu CES.

-          Evaluarea PEI, etc.

Printre  activităţile realizate de CMI din unele şcoli-pilot pot fi nominalizate:

-          aplicarea chestionarelor de evaluare a mediului educaţional al familiei copilului cu CES (în colaborare cu asistentul social).

-          evaluarea iniţială a copiilor cu CES.

-          acordarea de asistenţă cadrelor didactice care lucrează cu copiii cu CES.

-          organizarea seminarelor pentru cadrele didactice, părinţi, elevi etc.

Factorii care asigură succesul

Pentru ca activitatea Comisiei Multidisciplinare Intraşcolare să fie eficientă, e bine camembr ii acesteia să ia în considerare următoarele sugestii:

•         Implicarea activă în proiectarea şi realizarea activităţilor CMI.

•         Stabilirea obiectivelor comune şi asigurarea că fiecare membru al CMI contribuie la realizarea lor.

•         Manifestarea conştiinciozităţii, punctualităţii, bunului tact şi a respectului faţă de copil.

•         Negocierea soluţiilor optime, pornind de la respectarea interesului superior al copilului.

•         Luarea unor decizii clare şi neapărat în favoarea copilului.

•         Monitorizarea eficienţei deciziilor luate.

•         Rezolvarea constructivă a conflictelor apărute.

•         Păstrarea confidenţialităţii privind informaţia deţinută despre copilul cu CES.

Resurse

http://www.ibe.unesco.org/fileadmin/user_upload/Inclusive_Education/Reports/sinaia_07/moldova_inclusion_07.pdf

https://www.academia.edu/21807923/EDUCATIE_INCLUZIVA-GHID_METODOLOGIC