Gândirea critică este un proces asemănător cititului, scrisului, vorbitului și ascultatului. Este un proces activ, coordonat, complex, care presupune gândirea în mod autentic la ceva; este un nivel superior al gândirii.
Lectură și Scriere pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (LSDGC/ RWCT) este un proiect care întrunește pedagogi din diferite țări și are drept obiectiv implementarea metodelor și tehnicilor care, indiferent de materia de studiu și de nivelul de învățământ la care se aplică, promovează gândirea critică în cadrul celor trei etape denumite: Evocare, Realizarea sensului, Reflectare.
Cadrul ERR este un model în trei etape al predării învățării, care se bazează pe studierea aprofundată a felului cum învață cel mai bine oamenii poate fi folosită cu succes și în clasele din ciclul primar. Acest cadru este construit de specialiști pornind de la premisa că ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
Prima etapă a cadrului poartă denumirea EVOCARE, și constă în mai multe activități cognitive importante. Elevii sunt implicați activ în încercarea de a-și aminti ceea ce știu despre un anumit subiect, lucru esențial, fiindcă orice informație persistă dacă este prezentată într-un context sau în corelație cu cât mai multe informații. Procesul de învățare este un proces de conectare a noului cu ceea ce este deja cunoscut.
Gândirea critică înseamnă și abilitatea de a înțelege și a reflecta la ceea ce știm și credem, ca urmare elevii trebuie să devină conștienți de ceea ce știu și înțeleg. Este important ca profesorul să se concentreze în a îndruma și extrage ideile elevilor și să-i asculte cu atenție. Această fază prin diferite strategii îl poate activa pe cel care învață, și totodată stârnește interesul și curiozitatea copilului. Interesul e adesea cel care determină scopul. Iar când există un scop, învățarea devine mai eficientă. Scopul stabilit de elev pentru sine este mult mai puternic, decât cel impus de profesor.
REALIZAREA SENSULUI constituie faza, etapa a doua a cadrului pentru gândire și învățare. Elevul vine în contact cu informația nouă, cu ideile noi, de exemplu prin lectura unui text în cadrul orelor de limba și literatura română; dar dacă scopul este dezvoltarea exprimării orale putem viziona filme, asculta recitări de poezii, etc. În această fază profesorul are cea mai mică influență asupra elevului, dar sunt multe strategii care pot fi folosite pentru ca elevul să rămână implicat și să-i fie menținut interesul.
A treia fază a cadrului este REFLECȚIA, când elevii își consolidează noile cunoștințe și își restructurează activ schema pentru a înclude în ea noi concepte. Aici are loc învățarea durabilă, care înseamnă schimbare în comportament, într-o convingere ori în înțelegerea unor fenomene. Învățarea se reflectă în schimbarea de durată. Această schimbare are loc numai dacă elevii se implică activ în restructurarea schemelor pentru a include în ele noul. Pentru construirea unor scheme noi este necesar ca elevul să înceapă să exprime în propriile lui cuvinte ideile întâlnite, pentru că ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte.
Strategiile gândirii critice în dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Strategiile descrise sunt incluse în programul Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (RWCT- Reading and Writing for Critical Thinking), program conceput de Temple, Steele și Meredith.
Aceste metode pot fi frecvent utilizate în orele de limba română pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris și sunt grupate, dar desigur această grupare poate fi modificată de fiecare cadru didactic în funcție de creativitate, de tipul activității sau conținut.
Strategii ce pot fi utilizate în faza de Evocare:
a. Brainstorming (asaltul de idei, furtună de idei) este o metodă colectivă de căutare a ideilor, soluțiilor. Se poate utiliza ca prim pas pentru acumularea ideilor într-o discuție individual, în perechi sau în grup și oferă posibilitatea elevului să întocmească o listă cu informațiile pe care le știe, sau crede că le știe, gândește despre o anumită temă. Este un punct de plecare în învățare, bazat pe cunoștințele elevilor la care se vor adăuga unele noi, sau se vor corecta altele.
Pentru o bună desfășurare, rezultate satisfăcătoare trebuie respectate anumite condiții în timpul realizării brainstormingului. Profesorul îi aduce la cunoașterea elevilor nu numai metoda care constă în a scrie pe o foaie mare/tablă toate ideile în grup sau individual legate de o temă, o problemă dar și faptul că participanții au dreptul la un număr nelimitat de idei, care pot fi notate de unul sau doi secretari, dar și că nimeni nu are voie să facă observații negative, să conteste ideea ori să ridiculizeze. Pentru moment orice idee este acceptată.
Se stabilește un interval de timp, se încurajează ideile, asociațiile neobișnuite. Nu se notează numele participanților care au propus ideile, imaginația trebuie lăsată în voia ei.
Temple, Steele și Meredith ne îndeamnă să formulăm condițiile brainstormingului astfel:
- Spuneți tot ce vă trece în minte!,
- Nu criticați ideile celorlalți, nu vă analizați, corectați ideile!,
- Dați frâu liber imaginației!,
- Lansați cât mai multe idei!,
- Preluați ideile celorlalți și perfecționați-le!
Vasile Fluieraș ne sugerează câteva întrebări care pot introduce brainstorming-ul:
- Ce știți despre...?,
- Ce ați face dacă ați fi...?,
- Cum credeți că...?,
- Ce ați propune ...?,
-Cum putem...?,
- Unde ar trebui să-l căutăm pe..?,
- Cum credeți că arată...?,
- Care este cel mai important..?,
- La ce s-a gândit...?,
- Ce ar trebui să conțină (serbarea noastră, cartea clasei)?, etc.
Această metodă nu poate fi folosită pentru verificare cunoașterii sau temei pentru acasă.
b. Ciorchinele: este o tehnică de predare-învăţare, un fel de brainstorming neliniară, care-i încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis, prin care se stimulează evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a realiza asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Poate fi folosită atât în faza de evocare cât și în faza de reflecție, ca o recapitulare, o sinteză a celor învățate, prin care se creează o generalizare. De exemplu poate fi folosită cu succes în predarea, aprofundarea noțiunilor gramaticale pentru o mai bună evidențiere a legăturilor, conexiunilor, dar și înaintea realizării unei compuneri.
Este o activitate care necesită scriere, dar numai notarea câtorva idei esențiale, noțiuni, cuvinte, și relația dintre aceste idei este redată prin câteva linii, și ca atare poate fi folosită și în cazul elevilor cărora nu prea le place să scrie. Se poate folosi atât individual, cât și în grup.
Realizarea ciorchinelui se desfășoară astfel:
Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii-nucleu în mijlocul tablei, al unei hârtii de pe flipchart sau al unei pagini de caiet;
Scrierea unor cuvinte sau sintagme care vin în mintea elevilor în legătură cu tema/
problema pusă în discuţie (scrisă în mijloc);
Legarea cuvintelor sau a ideilor cu sintagma sau propoziţia nucleu iniţială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei;
În implementarea acestei strategii trebuie respectate cele patru etape:
Ø prezentăm elevilor strategia evidențiind etapele
Ø alegem o temă interesantă elevilor și modelăm procesul în grup
Ø alegem o altă temă interesantă și alocăm elevilor timpul necesar pentru realizarea ciorchinelor
Ø dăm posibilitate elevilor să prezinte ciorchinele realizate
Este de dorit ca și noi să realizăm ciorchinele în timp ce clasa lucrează, fiindcă asfel le arătăm elevilor că este o sarcină importantă, care necesită timp și concentrare, și-i motivează în același timp. De obicei este mai ușor elevilor să realizeze ciorchine despre o persoană iubită, sau despre animale, anotimpuri,sărbători.
c. Graffiti: este o tehnică de tipul brainstroming, deci facilitează recoltarea de informații în grup, însă spre deosebire de acestea recoltează informații, nu idei, deci se încadrează perfect în etapa evocării. Se scrie cuvântul în centrul tablei sau pe o coală de hârtie, și mai mulți elevi scriu deodată pe întreaga suprafață liberă ceea ce știu sau cred că știu în legătură cu noțiunea. Este important să participe toți, fără teama blocajului, sau a criticii. Este o tehnică foarte flexibilă, poate fi utilizată atât la începutul unei teme, discipline cât și la sfârșitul ei.
d. Secvențe contradictorii, amestecate: este o tehnică de activizare a întregii grupe cu scopul de a-i motiva pe elevi în citirea atentă a unui text. Prezentăm elevilor 5 – 6 idei, secvențe, evenimente, înainte de a fi citit textul. Aceste enunțuri sunt scrise pe câte o bucată de hârtie/pe tablă, etc. Ei vor fi rugați să prevadă ordinea acestora din text (cronologie și relație cauză-efect). După citirea textului în faza realizarea sensului ne întoarcem la această strategie pentru ca elevii să le aranjeze din nou și să explice de ce le-au aranjat astfel.
e. Presupunerea prin termeni: este o strategie preluată de la Dorsey Hammond din Oakland University, Michigan, SUA și este utilizată pentru a provoca curiozitatea și pentru a încuraja lectura activă în scopul înțelegerii mai bune a unui text. Selectăm patru-cinci termeni dintr-o povestire fără a selecta termenul-cheie și-i rugăm pe elevi să alcătuiască o scurtă povestire în care să utilizeze termenii prezentați. Elevii pot lucra în perechi și împart între ei povestirea, după care doar câțiva elevi prezintă povestirea întregii clase. După citirea și prelucrarea textului elevii vor fi rugați să revină asupra presupunerilor făcute.
f. Știu/ Vreau să știu/ Învăț (ȘVÎ): Desenăm pe tablă un tabel cu trei coloane cu titlurile: Șiu/Vreau să știu/ Învăț. Prezentăm tema, despre care este vorba în textul propus, dar fără alte informații ajutătoare, se poate da și titlul textului. În cadrul unui brainstorming completăm prima coloană ”Știu”, după care solicităm idei, întrebări pentru coloana a doua ”Vreau să Știu”. A treia coloană ”Învăț” se completează numai după lectura textului, cu stabilirea răspunsurilor găsite pe parcursul lecturii și cu informațiile cărora nu le-au fost formulate întrebări. Această metodă este foarte eficientă în prelucrarea textelor științifice.
Această metodă poate fi folosită cu succes în clasele primare, chiar și în clasa I sau a doua cu mici modificări, cu ajutorul profesorului. În clasa a III-a și a IV-a elevii pot completa tabelul individual, în perechi sau în grup, dar se poate completa și frontal. Prin completarea primei coloane se realizează reactualizarea cunoștințelor, se stabilesc legături, conexiuni în gândirea elevilor, și elevii trebuie să ia în considerare ce știu, ce gândesc despre o anumită temă, informație. Deci gândesc despre gândirea lor. Prin completarea celei de a doua coloană elevii nu numai exersează formularea întrebărilor, dar obțin experiență în formularea întrebărilor importante, esențiale despre o anumită temă. Completarea ultimei coloane necesită capacitatea de înțelegere a textului citit, de corelare a întrebărilor cu răspunsuri găsite în text, totodată obținem un rezumat, un plan de idei, o definiție, etc. Textele cu conținut științific la ora de limba română pot fi prelucrate foarte interesant astfel.
Exemplu: tema Girafa
|
ȘTIU |
VREAU SĂ ȘTIU |
AM ÎNVĂȚAT |
|
-animal sălbatic -trăiește în Africa -înaltă -mănâncă frunze
|
- cât de înaltă este? -cât cântărește? -ce are pe cap? -cât trăiește? -la cât timp se nasc puii? -cât de repede aleargă? -care animal este dușmanul lui?
|
-are 7 m - cântărește două mii de kg -pe cap are coarne acoperite cu piele -poate trăi 28 de ani -puii se nasc la 14-15 luni -poate alerga cu până la 60 km/h -leul, crocodilul este dușmanul ei -are limba gri |
g. Analiza trăsăturilor semantice: este o strategie pentru activarea și dezvoltarea cunoștințelor, când se studiază un subiect despre care elevii au cunoștințe anterioare. Profesorul pregătește un tabel și îl prezintă elevilor: denumirea informațiilor sunt puse vertical, iar caracteristicile orizontal. Înainte de a citi, de a studia lecția elevii vor marca cu semnele „+” dacă caracteristica se potrivește, „-”dacă lipsește, „?” dacă nu sunt siguri. În etapa Reflecție elevii se vor reîntoarce la tabel și își vor confirma ideile sau le vor corecta pe cele greșite.
|
Animal |
Unde trăiește? |
Cum se mișcă? |
Ce mănâncă? |
Tipul de animal |
|||||
|
|
în apă |
pe pământ |
zboară |
înoată |
fuge |
carne |
plantă |
mamifer |
pasăre |
|
vultur |
- |
+ |
+ |
- |
- |
+ |
- |
- |
+ |
|
delfin |
+ |
- |
- |
+ |
- |
+ |
? |
? |
- |
Strategii utilizate în faza de REALIZAREA SENSULUI
a. SINELG-( Sistem interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii/ INSERT-Interactive Noting System for Effective Reading and Thinking) este folosită ca mijloc de monitorizare al înțelegerii textului. După etapa de evocare cerem elevilor să citească textul și să facă câteva însemnări pe marginea textului prin folosirea următoarelor simboluri:
ü dacă informația citită confirmă ceea ce știau
- dacă informația citită diferă sau contrazice ceea ce știau
+ dacă întâlnesc o informație nouă
? dacă au nelămuriri în legătură cu infomațiile citite
După ce se încheie lectura, textul va fi analizat din perspectiva semnelor utilizate. Putem completa și un tabel cu informațiile corespunzătoare semnelor. Desigur în primele utilizări a acestei metode putem folosi numai două semne, sau trei în funcție de nivelul clasei. De exemplu cerem numai folosirea semnelor „+” și „?”. Această metodă poate fi utilizată cu succes în prelucrarea textelor cu conținut științific chiar și în clasele mai mici.
|
” ü” |
”+” |
”-” |
”?” |
|
|
|
|
|
b. Lectura ghidată este o tehnică de lucru care poate fi utilizată cu succes în cazul unui text narativ, necunoscut care nu a fost citit anterior și care este destul de interesant ca să-i motiveze pe cititori să lanseze diverse presupuneri. Pregătim un text narativ prin împărțire în câteva fragmente. Se citește textul de către profesor și elevii sunt rugați să citească concomitent. Se citește textul până la un punct (elevii pot primi fragmentele pe rând) elevii își exprimă părerile, sentimentele în legătură cu fragmentul citit, apoi fac presupuneri despre ceea ce se va întâmpla ulterior. Procedura se va repeta până se vor citi toate fragmentele. Se poate completa și un tabel cu două coloane, în care enumerăm evenimentele din text, respectiv presupunerile.
|
Ce s-a întâmplat? |
Ce se va întâmpla? |
|
|
|
c. Ghidul pentru învățare: este o metodă care îi ajută pe elevi chiar și atunci când profesorul nu este prezent. Elevii primesc întrebări, sarcini în scris înainte de citirea unui text, care le ajută în citirea, lectura activă.
d. Agenda cu notițe paralele: de obicei în munca mea am folosit această metodă în studierea textelor lirice. Împărțim caietul cu o linie vericală, în prima coloană elevii aleg citate preferate din poezie iar în coloana a doua comentează, fac observații. Este o cale bună pentru a face conexiuni între materia studiată și emoțiile personale a elevilor.
e. ReQuest: este o tehnică care îi antrenează pe elevi în a pune întrebări pe baza unui text. În prima parte învățătorul pune întrebări pe baza enunțurilor citite de către elevi. Dacă se lucrează în perechi elevii schimbă rolurile după fiecare aliniat. Poate fi folosit și frontal cu clasa, când elevii citesc un alineat și pun întrebări învățătorului cu cartea închisă, iar după citire învățătorul e cel care pune întrebările. Această metodă oferă ocazia de a exersa formularea întrebărilor pe baza unui text, în limba română.
Strategii utilizate în faza de REFLECȚIE
a. Eseul de cinci minute: poate fi folosit la sfârșitul orei pentru ca elevul să își adune gândurile asupra subiectului, când le cerem elevilor să scrie un lucru pe care au învățat, și să adreseze o întrebare pe care o au cu referire la subiect. Învățătorul colectează eseurile și-l utilizează în planificarea următoarei ore.
Ex: Mi-a plăcut în această oră....
În această oră am învățat....
Aș fi vrut.....
Nu mi-a plăcut...
Am avut dificultăți....
b. Cvintetul este o poezie de cinci rânduri, care ajută în sintetizarea unor informații. Structura poeziei este strict stabilită: primul vers conține un substantiv: cuvântul tematic, al doilea două adjective, care să arate însușirea cuvântului tematic. Al treilea vers este format din trei cuvinte, verbe la gerunziu care să exprime acțiuni, sau se pot folosi și verbe în indicativ, al patrulea vers este o propoziție din patru cuvinte, prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic. Ultimul vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează tema.
Exemplu: Toamna
c. Cubul: este o tehnică de examinare a subiectului, prin organizarea cunoștințelor despre un subiect. Poate fi folosit și în activități orale dar și scrise. În Reflecție putem folosi metoda cubului pentru sistematizarea cunoștințelor acumulate într-o altă tehnică, iar în etapa de evocare ca algoritm de actualizare a informațiilor. În această tehnică folosim un cub pe care sunt inscripționate verbe ce denumesc operațiile de gândire: Descrie/Definește, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează.
Elevilor din ciclul primar este greu să folosească și să înțeleagă toți acești termeni, ca atare propun schimbarea verbelor cu instrucțiuni mai clare, de exemplu:
§ Prezintă! Caută însușiri! Spune sinonime, antonime! Alcătuiește un enunț! Spune o povestire! Desenează!—povestiri
§ Ce este? Cu ce se aseamănă? La ce te face să te gândești? Cum arată? La ce se folosește? De ce este?
§ Timpul, Locul, Personaje, Formule de povești, Evenimente, Numere magice—în prelucrarea poveștilor
§ Cine?/Ce? , Unde? Când? De ce? Cât?/Câte? Cum este?
d. Diagrama VENN: este o tehnică de organizare grafică a informației care constă în discutarea a două sau mai multe concepte, noțiuni, idei, texte care au similarități și deosebiri. Individual, în perechi sau în echipe elevii desenează cercurile, pe suprafața comună se scriu asemănările iar în afara lor deosebirile. Elevii pot completa cu succes diagrama comparând animale, personaje din povești, etc.
e. Graficul conceptual: este o cale de a organiza informația, în special atunci când pot fi comparate trei sau mai multe concepte. Liniile tabelului prezintă ideile ce vor fi comparate, iar coloanele unele trăsături prin care vor fi comparate. Poate fi utilizată și în faza de evocare.
|
Anotimp
|
Precipitații |
Temperatură |
Vânt |
|
IARNA |
ninsoare |
scăzută |
geros |
|
PRIMĂVARA |
ploaie |
medie |
rece, moderat |
|
VARA |
ploaie, rouă |
ridicată |
cald |
|
TOAMNA |
ploaie, brumă |
medie |
rece |
Fișă de lucru
clasa a III-a
1. 1. Ce știi despre girafe? Completează prima coloană!
|
ȘTIU
|
VREAU SĂ ȘTIU |
AM ÎNVĂȚAT |
|
|
|
|
2. 2. Ce dorești să afli despre girafe? Formulează întrebări! Scrie în coloana a doua!
3. 3. Citește textul! Pune semnul „+” în dreptul propoziției, dacă ai înțeles ceea ce ai citit, „-” dacă nu ai înțeles și „?”unde ai nelămuriri, întrebări! 
4. 4. Girafa
Girafa este animalul cel mai înalt. Trăiește în savanele din Africa. Are două coarne mici acoperite cu piele, gât lung și limbă gri de 41 de cm. Blana este de culoare galbenă cu pete maro. Trăiește în grupuri. Mănâncă frunzele copacilor folosind limba dar și flori, semințe, fructe și iarbă. Aude, vede foarte bine. Poate alerga cu până la 60 de km pe oră. Puii se nasc la 14- 15 luni, au 2 metri și cântăresc 50 de kilograme. Leul este principalul dușman al girafelor, dar și crocodilii.
1. 
Bibliografie selectivă
|
1. Fluieraș, V.,Teoria și practica învățării prin cooperare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007 |
|
2. Norel, Mariana Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Art, București, 2010 |
|
3. Temple, Steele, Meredith Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, supliment al revistei Didactica Pro Nr 2(8),Chișinău, 2003 |
|
|
|
|