Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi, deja obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul este o cerinţa intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o unealtă, o resursă de informaţii. A intrat deja în obişnuinţa zilnică utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la acumularea pasivă de informaţii de către elevi la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe, dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea elevilor de a se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai profesorului în cadrul clasei.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul rămâne factorul care aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se angajează cu întreaga sa personalitate în educaţie. Profesorul este cel care stabileşte comunicarea vie cu elevii, prin intuiţie, empatie, creativitate şi adaptabilitate continuă la elevii săi şi este cel care modelează şi caracterele acestora. În acest proces, calculatorul este un instrument auxiliar folosit de profesor, instrument care modifică sistemul de învăţare tradiţional şi permite căderea barierelor în accesarea informaţiilor.
În predarea variatelor discipline: chimie, fizică, matematică, geografie, biologie, psihologie, se folosesc în prezent pe scară largă softurile educaţionale, adică lecţii interactive adaptate nivelelor de vârstă şi claselor respective. Astfel, calculatorul este cel care oferă instruirea elevilor, fiecare lecţie urmând nişte secvenţe şi fiind dirijată de profesor, cel care stabileşte şi obiectivele educaţionale
Numită de unii ca “inovația tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne”, instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării in învăţământ. Putem lua în considerare 2 aspecte definitorii foarte importante ale IAC.
Interacţiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalităţi diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienta metodica in activităţile de instruire.
Instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă didactică/de învăţământ, care valorifică principiile de modelare şi de analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, caracteristice societăţii de tip postindustrial.
Cercetările asupra demersului instructiv-educativ, dacă se utilizează instruirea asistată de calculator au arătat că:
· interesul şi implicarea elevului este crescută, indiferent de nivelul de studiu la care se află;
· se stimulează fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele;
· elevul învaţă în ritm propriu, informaţiile prezentate pot fi reluate în orice etapă a procesului instructiv-educativ: predare, recapitulare, fixare, evaluare, pregătirea lecţiilor;
· rezultatele şi progresele obţinute beneficiază de o apreciere obiectivă;
· stimulează comunicarea, cu condiţia să fie corect utilizat;
· se optimizează randamentul predării facilitând activităţile de învăţare;
· creşte calitatea actului pedagogic;
· cunoştinţele pot fi reluate sub alte forme, realizând astfel o consolidare a noţiunilor cu care s-au întâlnit anterior;
· substituie materiale şi instrumente didactice scumpe sau greu de procurat, sau ilustrează procese chimice care nu pot fi modelate altfel.
După funcţia pedagogică specifică pe care o au în cadrul procesului de instruire/învăţare, soft-urile educaţionale se clasifică astfel:
· softuri de exersare care sunt prezentate ca un supliment al lecţiei din clasă şi urmăresc exerciţiul individual necesar pentru însuşirea unor informaţii, pentru formarea unor deprinderi specifice, şi care permit totodată copilului să aibă mereu şi o evaluare exactă a răspunsului ;
· softurile interactive care sunt folosite pentru predarea informaţiilor noi, permiţând un dialog între programul respectiv şi copil asemănător dialogului profesor elev din clasă;
· softurile de simulare care permit reprezentări controlate prin intermediul unui model cu comportament asemănător;
· softurile de testare a cunoştinţelor care sunt diverse deoarece, depind de mai multe elemente cum ar fi, momentul testării, scopul, feedback-ul oferit;
· jocurile educative sunt softuri cu jocuri ce implică rezolvarea unor probleme de către copil de obicei folosind simularea unui fenomen real;
În învăţământul cu cerinţe educative speciale, utilizarea calculatorului şi a softului educaţional se face în funcţie de posibilităţile de învăţare a fiecărui copil, de interesul pe care acesta îl are pentru munca la calculator şi nu în ultimul rând, se ţine cont de vârsta pe care o are copilul cu CES.
În ultimii ani, studiile făcute au scos la iveală faptul că numărul copiilor de vârstă preşcolară care prezintă probleme comportamentale, ori emoţionale a crescut. De asemenea există mai mulţi copii cu tulburări de limbaj, de atenţie sau hiperactivi cu care trebuie lucrat în mod special. Limbajul reprezintă un element important al adaptării copilului la cerinţele grupului, acesta permiţând copilului să-şi exprime părerile, gândurile, să coopereze cu cei din jur.
Softurile alese în procesul de instruire/învăţare urmăresc atingerea unor obiective clare şi sunt stabilite de către cadrul didactic cu care lucrează, pe înţelesul copilului şi având în vedere un anumit interval de timp. Dezvoltarea limbajului şi integrarea socială reprezintă elemente importante la vârsta preşcolară.
Familia deţine rolul cel mai important în educaţia copilului, iar lipsa de îngrijire, de bucurii, amărăciunile, influenţează nefast dezvoltarea armonioasă a copilului. De asemenea, erorile de educaţie familială (severitate, autoritate excesivă, părinte posesiv) inhibă voinţa şi dezvoltarea afectivă a copilului. Apar tulburări ale caracterului şi spiritului său, este tulburată judecata, capacitatea de decizie, conduita.
Tulburările limbajului scris sunt foarte variate la elevii cu dificultăţi de învăţare. Este necesară o evaluare atentă a acestora pentru a putea interveni cât mai eficient în prevenirea şi corectarea lor.
În ultimii ani, a crescut interesul faţă de utilizarea tehnologiei de acces pentru ajutorarea elevilor care întâmpină dificultăţi de scriere, în special a elevilor cu dificultăţi de învăţare. Aceste tehnologii includ: editoare text (word processors), corectoare text (spell checkers), programe predictoare de text (word prediction), programe ce recunosc vocea umană (speech recognition) şi programe ce transformă textul scris în vorbire.
Instruirea asistată de calculator (IAC) vizează folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii pentru dezvoltarea şi creşterea eficientei şi eficacităţii proceselor de predare, învăţare şi asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor şi de evaluare.
Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile tehnologice ale calculatorului (sistem de procesare a informaţiei) conferă acestei metode didactice (metoda IAC) importante calităţi privind: informatizarea activităţii de predare-învăţare-evaluare; îmbunătăţirea instruirii prin intermediul unor acţiuni de gestionare,documentare, interogare; simularea automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în procesul de învăţământ, conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei.
Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termenii de politică a educaţiei. Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete: definirea obiectivelor pedagogice, stabilirea conţinutului, aplicarea metodologiei, asigurarea evaluării activităţii didactice/educative respective. Metoda instruirii asistată de calculator depinde nu numai de calitatea calculatorului, ci şi de condiţia pedagogică asumată la nivelul programelor elaborate special pentru: conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese; sistematizarea rapidă a unui volum mare de informaţii; difuzarea eficientă a unor informaţii esenţiale solicitate de participanţii la actul didactic; individualizarea reală şi completă a învăţării adaptabilă la ritmul fiecărui elev prin „asistenţă pedagogică” imediată realizată / realizabilă de / prin calculator; stimularea capacităţii profesorului de „a deveni un adevărat educator: ghid şi animator, evaluator şi îndeosebi formator preocupat de cultivarea atitudinilor superioare”.
Metoda instruirii asistată de calculator valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni de dirijare euristică şi individualizată a activităţii de predare – învăţare – evaluare: organizarea informaţiei conform cerinţelor programei; provocarea cognitivă a elevului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează depistarea unor lacune, probleme, situaţii – problemă; rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau dobândirea informaţiilor necesare de la nivelul resurselor tehnologice activate de / prin calculator; asigurarea (auto)evaluării rezultatelor elevului prin medierea resurselor autoreglatorii existente la nivelul calculatorului; realizarea unei sinteze recapitulative după parcurgerea unei teme, lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare; asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii elevului.
Pentru a recomanda cea mai eficientă tehnologie de acces pentru eficientizarea scrierii, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere de următoarele: abilităţile şi necesităţile fiecărui elev; obiectivele programei şcolare; diferite modalităţi de monitorizare şi evaluare a progresului elevului; caracteristicile tehnologiei de acces; costurile tehnologiilor de acces.
Toţi factorii implicaţi în educaţie trebuie să fie conştienţi că integrarea instruirii asistate de calculator în procesul instructiv-educativ al elevilor cu dificultăţi de învăţăre este o necesitate. Sunt necesare elaborarea unor softuri educaţionale de tipul “generatoare de lecţii”, care să fie uşor de utilizat pentru a permite tuturor cadrelor didactice să-şi elaboreze propriile lecţii electronice în funcţie de particularităţile grupului de elevi sau în funcţie de particularităţile unui singur elev.
Elevii cu nevoi speciale prezintă dificultăți de învățare sau înțelegere ce pot fi corectate printr-un sprijin permanent din partea familiei, școlii și societății. Elevii cu dizabilități de auz și vorbit trebuie să beneficieze de un act didactic de calitate susținut de noile tehnologii care, puse în practică au dovedit că duc la remedierea problemelor întâmpinate în cadrul orelor clasice de cursuri. Pe lângă beneficiile aduce de învățarea asistată pe calculator, softurile educaționale special create pentru copiii cu dizabilități sunt surse importante în corectarea deficiențelor.
Potențialul tehnologiilor informației și comunicării pentru ameliorarea instruirii și pentru eficientizarea învățării este mare, însă valorificarea deplină în educație depinde de gradul în care cadrul didactic este pregătit să le integreze, de capacitatea și deschiderea întregului colectiv de cadre didactice precum și de resursele tehnologice disponibile.
Este cunoscută de ceva vreme nevoia instruirii asistată de calculator, fiind înțeleasă în primul rând ca un răspuns social la cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare a ofertelor și instituțiilor de formare.
Roberta Wiener afirma că: ,,Utilizarea calculatoarelor în educaţia specială este nelimitată. Instruirea asistată de calculator îi poate ajuta pe elevii cu tulburări ale limbajului oral, pe cei care întâmpină dificultăţi în scrierea cu ajutorul unui creion, le permite elevilor cu deficienţe de vedere să descifreze un text scris, celor cu deficit de auz să comunice cu colegii lor din învăţământul de masă, iar elevilor cu dizabilităţi fizice le oferă posibilitatea de a controla mediul de învăţare”.
Cercetările demonstrează că tehnologiile de acces oferă elevilor cu dificultăţi de învăţare sprijnul necesar pentru a se integra în şcolile de masă şi pentru a participa la orele din curricula generală. Ele ajută elevul să transfere sarcinile scrise în format clasic în format electronic, permit detalierea, organizarea şi editarea sarcinilor de scriere şi, nu în ultimul rând, îi motivează pe elevi să participe cu plăcere la realizarea sarcinilor de scriere.
Tehnologiile de acces recomandate pentru eficientizarea învăţării şi exersării scrierii la elevii cu dificultăţi de învăţăre sunt: editorul de text, editoarele de text portabile (ex. AlphaSmart, Fusion, Quickpad), programele de corectare ale unui text, predictorul de text, stiloul computerizat, programe de corectare a unui text scris, programele de recunoaştere a vocii, sintetizatoarele de voce/cititoarele de texte, tastaturile alternative, dicţionare electronice şi corectoare “vorbitoare”, tableta electronică, pencil grip-ul şi mănuşa cu greutăţi.
Pentru a recomanda cea mai eficientă tehnologie de acces pentru eficientizarea scrierii, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere de următoarele:
1. abilităţile şi necesităţile fiecărui elev;
2. obiectivele programei şcolare;
3. diferite modalităţi de monitorizare şi evaluare a progresului elevului;
4. caracteristicile tehnologiei de acces;
5. costurile tehnologiilor de acces.
Folosirea învățării asistate de calculator sau a diferitelor softuri educaționale atrage după sine adaptabilitatea informațiilor științifice la nevoile/ particularităţile psiho-fizice ale copiilor, abordarea materialului de studiat într-o manieră interactivă, stimularea motivaţiei pentru învăţare prin prezenţa componentei ludice sau oferirea sentimentului de confort pentru copii în general, și pentru cei cu nevoi speciale, cu precădere.
Integrarea softurilor educaționale poate răspunde cu succes solicitărilor diverse de învățare ale elevilor cu cerințe speciale, pe lângă adaptarea curriculară, sprijin individual, sau integrarea unor mijloace și materiale didactice suplimentare. Software educaţional reprezintă orice produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de metodele educaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.). Pentru o cât mai bună activitate didactică în sprijinul integrării sociale a elevilor cu deficiențe de auz sau vorbire curriculum trebuie să stabilească un dialog cu softurile educaționale.
Lecţia contribuie la atingerea unei dinamici corecte a instruirii, prin menţinerea echilibrului între educativ şi atractiv-captivant, prin corelarea secvenţelor multimedia la dificultatea temei abordate, la conţinutul simbolistic/abstract, la planurile de învăţământ, la ritmul de predare, la efortul disponibil, atenţia, oboseala, stresul etc. ale subiectului.
Textul, grafica, animaţiile, informaţia audio-video sau procedeele combinate vor depinde de particularităţile senzoriale şi de percepţie optime ale unui utilizator - receptor la un moment dat, corelarea timpului şi a gradului de interactivitate cu caracteristicile mesajului de instructaj provocat subiectului contribuind, de asemenea, la optimizarea procesului de învăţare prin menţinerea atenţiei şi a interesului la obiectul lecţiei şi prin stimularea individuală a fiecărui elev.
Conţinutul unei lecţii poate îmbina mai multe resurse de învăţare: prezentări, simulări, experimente interactive, diagrame interactive, exerciţii, teste cât şi jocuri educaţionale. Toate momentele de lecţie realizate presupun activitatea nemijlocită a elevilor, iar interactivitatea constă în cea mai mare parte în feedback gradual oferit utilizatorului pe tot parcursul lecţiei.
Lecţiile interactive pe suport electronic pot fi utilizate cu succes în învăţământul special, dacă sunt proiectate special pentru elevii cu un anumit tip de deficienţă sau dacă sunt personalizate, în funcţie de cerinţele fiecărui elev în parte. De exemplu, elevii cu autism reacţionează mult mai eficient la stimulul verbal, dacă este inclusă o comandă ce conţine numele elevului care parcurge o lecţie electronică (ex. Bravo Rareș!).
Software-ul didactic este de tip semi-deschis, solicitând elevului anumite intervenţii, mai ales în secvenţele care urmăresc verificarea nivelului de însuşire a unor cunoştinţe. Elevii surzi folosesc adesea software de calculator, în sala de clasă în timpul lecțiilor sau la domiciliu pentru a înțelege temele sau conceptele complexe, prin jocuri interactive sau note de curs, în scopul de a înțelege mai bine materialul predat. Software-ul educațional folosește efecte vizuale, cum ar fi jocuri pentru a ilustra concepte cheie. Acestea sunt furnizate într-un mod antrenant și vizual pentru a acționa ca un ajutor în subiecte cum ar fi lectura, matematica și știinta.
Dezvoltarea tehnologiei a dus și la diversificarea softurilor educaționale ce facilitează înlocuirea unui tip de demers didactic clasic cu unul modern în care profesorul nu este decât un coordonator al activității și nu principala sursă de informare. Metodele și mijloacele de predare pentru copiii cu deficiență de auz, la care simţul vizual are o funcţie compensatorie trebuie să fie prin excelenţă vizuale (animate şi cu reprezentări grafice ale programelor de învăţare).
Cele mai cunoscute softuri educaţionale utilizate în lume pentru eficientizarea scrierii la elevii cu dificultăţi de învăţăre sunt: Co:Writer 4000, Kurzweill 3000, Test Talker, Talking Word Processor, WYNN, Yak-Yak, Dragon Naturally Speaking, Clicker 5, Inspiration & Kidspiration.
Deficienţa psihomotorie Viacam sau eViacam, este un program care înlocuieşte funcţionalitatea locomotorie permiţând utilizatorului să mişte cursorul mouse-ului prin mişcarea capului. Programul funcţionează pe orice calculator echipat cu o cameră web, fără accesorii suplimentare.
Simon listens este un soft pentru persoanele cu handicap fizic, creat pentru a le da posibilitatea de a utiliza chat-ul, pentru a scrie e-mailuri, pentru a naviga pe internet, pentru a face internet-banking şi multe altele. Este un program open-source de recunoaştere a vorbirii ce permite înlocuirea mouse-ul şi a tastaturii, proiectat să fie foarte flexibil şi să permită personalizarea pentru orice aplicaţie în cazul în care este nevoie de recunoaşterea vorbirii.
LOGOPEDIX şi Evalogos sunt softuri specializate în logopedie, destinate tuturor copiilor cu dislexie, dislalie şi întârzieri de limbaj, fiind adaptabile atât pentru copiii preşcolari cât şi pentru învăţământul primar şi permiţând dezvoltarea conţinutului prin adăugarea de noi cuvinte, sunete, imagini, filme. Minighidul logopedic „Şi eu vreau să vorbesc corect” elaborat de Gherle Şoimiţa Anca; Sebran's ABC conţine imagini în culori, o muzică plăcută şi jocuri captivante, cu ajutorul cărora copiii pot învăţa să scrie şi să citească. Programul este disponibil în diferite limbi, inclusiv română, engleză, franceză, spaniolă şi germană.
SENSwitcher este o suită de programe concepute pentru a ajuta la predarea competenţelor în domeniul TIC pentru persoanele cu dificultăţi de învăţare multiple şi profunde şi pentru cei care vor să-şi dezvolte abilităţi de lucru cu dispozitivele de intrare şi de asistenţă pentru copii foarte mici începători în lucrul cu calculatorul FacilitOffice este un produs propus elevilor cu dizabilităţi cognitive, senzoriale, neuromotorii, dificultăţi de învăţare şi reprezintă un set de programe de procesare de text şi prezentări dintre cele mai comune, ce au ca scop ameliorarea autonomiei în adaptarea şcolară şi, de asemenea, vine în ajutorul profesorilor făcând mai eficientă predarea
Expresiile feţei – aplicaţie Jawa ce permite modificarea expresiilor faciale ale modelelor prezentate cu ajutorul diverselor opţiuni sau, alegând expresii predefinite, care este recomandat în tulburări de comportament şi tulburări afective şi de relaţionare (autism ş.a.).
Folosirea softurilor este mai eficientă decât folosirea metodelor tradiţionale în exclusivitate având implicaţii practice: uşor de folosit, caracter interactiv, oferă feed-back vizual imediat.
Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A. (2007). Instruirea asistată de calculator, Iaşi, Editura Polirom.
2. Bocos, M. (2002). Instruire interactivă. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.
3. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare – Stiluri şi strategii, Bucureşti, Editura Aramis.
4. Domilescu G.&Co., Profesorul facilitator sau cum să fii cu adevărat un profesor mai bun pentru elevii tăi, Eikon, Timişoara, 2012
5. Vrăşmaş E, Stănică C.(1997). Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii logopedice. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagoică, Ra.
6. Zhang, Y. (2000). Technology and the writing skills of students with learning disabilities. Journal of Research on Computing in Education