Medierea este un proces structurat, în care o a treia parte neutră şi imparţială şi care nu are putere de decizie referitor la soluţia rezultată, asistă părţile pentru a -şi găsi propriile soluţii care sa rezolve disputa.
Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.
(Articolul 1 alin.1 şi 2 din Legea nr. 192/2006).
Rezolvarea clasică a conflictului prin deducerea acestuia autorităţilor judiciare (poliţie, procuratură, justiţie) nu satisface adesea interesele părţilor, deoarece este o rezolvare bazată pe conceptul învingător-învins.
În schimb, rezolvarea conflictului prin mediere este rodul întâlnirii voinţei părţilor. Nimeni nu vine să le impună soluţia, prin urmare, părţile sunt singurele în măsură să hotărască. Mediatorul are rolul de a facilita crearea unui culoar de comunicare între părţi, prin intermediul căruia acestea să conştientizeze singure care este cea mai bună soluţionare a conflictului dintre ele.
Medierea semnifică putere, prosperitate şi progres. De talentul şi competenţele pe care le posedă indivizii în arta comunicării, negocierii, medierii şi compromisului depinde nivelul de înţelegere a mesajului, ca şi succesul în general. Comunicarea ineficientă duce inevitabil la un rezultat negativ şi la conflict. De aceea, fiecare individ este tentat să stăpînească arta comunicării, să folosească raţional.
Principiile care guvernează medierea sunt neutralitatea, imparţialitatea şi confidenţialitatea.
Caracteristici:
Medierea este voluntară.
Medierea este confidenţială
Medierea reprezintă autodeterminarea părţilor
Medierea este supusă principiului egalităţii părţilor şi imparţialităţii mediatorului
Medierea este o rezolvare mai rapidă a conflictelor şi cu costuri mai mici.
Medierea şcolară, principii, procedee
Medierea intervine atunci cand trebuie stins un conflict, fără ca demnitatea cuiva să fie lezată. Chiar atunci cand tehnicile de rezolvare a conflictelor nu produc rezultatul ideal, ele conduc cel puțin la o îmbunatatire a situației. Astfel amplificarea conflictului nu mai este posibila.
n In USA, Anglia și alte state europene, medierea între colegi este un proces prin care un grup de elevi special pregatiți ascultă problemele celorlalți elevi și îi ajuta pe cei implicați în conflict să găsească singuri o soluție a problemei. Totuși, de cele mai multe ori, cei ce au neînțelegeri decid să apeleze la mediere dupa ce au fost surprinși într-o altercație în școală.
n mediatorii – elevi , nu ofera soluții la problemele ce se ivesc.
Nu impun nimic nimănui, nici nu forțeaza pe cineva să-și ceară scuze. Mai mult, ei nu pedepsesc pe nimeni. Ei nu anunță profesorii sau directorul în legatură cu problema aparută. Ei doar urmăresc niște proceduri simple și completează un formular confidențial care este înmanat coordonatorului grupului de mediere ( care este un adult).
Medierea este o procedura bazata pe voluntariat. Este folosită în școli , atunci când problema este suficient de serioasa astfel încat daca ar fi ignorată, s-ar agrava și ar putea conduce la fapte regretabile.
n Scopul medierii este deosebit de cel al pedepsirii, cei implicati descopera ca pot sa-si rezolve majoritatea prblemelor interpersonale intre ei , fara implicarea adultilor si fara a avea necazuri mai mari. Acesta nu inseamna ca solutia este perfecta. Inseamna ca cei implicati au simtit ca solutia este dreaptă, rezonabilă și acceptată de ei.
n Unele scoli sustin medierea intre elevi si adulti , cand ambele parti sunt de acord si cand aceasta nu contravine regulamentelor scolii. Chiar daca medierea adult –elev este eficienta, medierea elev-elev, este mai buna, scopul fiind rezolvarea problemelor elevilor de catre elevi.
n Medierea în școli este de mai multe tipuri: elev-elev/grupuri de elevi , medierea adult-elev, mediere între ‘egali” și medirea in “pereche “ sau comedierea.
Mediatorul școlar
Rolul mediatorului școlar este acela de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învățământul general obligatoriu, de a încuraja implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii și de a facilita colaborarea dintre familie, școală și comunitate.
Atribuții si responsabilități
Un mediator școlar:
v facilitează dialogul școală -familie-comunitate;
v contribuie la menținerea și dezvoltarea încrederii și a respectului față de școală în comunitate și a respectului școlii față de comunitate;
v monitorizează copiii de vârstă preșcolară din comunitate care nu sunt înscriși la grădiniță și sprijină familia/susținatorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învățământul preșcolar;
v monitorizează copiii de vârstă școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost înscriși niciodată la școală, propunând conducerii școlii soluții optime pentru recuperarea lor și facilitând accesul acestora la programele alternative de învățământ (în înscrierea în învățământul de masă la cursuri de zi cu frecvență redusă, includerea în Programul "A doua șansă" etc.);
v sprijină organizarea de programe suport pentru îmbunătățirea performanțelor școlare(programe de recuperare, programe de intervenție personalizată, programe de tip"școala de după școală" etc.);
v colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educație și menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu;
v consemnează cu acuratețe și obiectivitate problemele educaționale sau de altă natură care au efect asupra participării la educație a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul școlii și despre prevederile legale referitoare la participarea copiilorla educație;
v asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflați în pericol de abandon școlar, monitorizează situația școlară și activitatea extrașcolară a acestora, încurajând
participarea lor la educație;
v transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor
optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor.
Medierea şcolară , mijloc incluziv pentru elevii din grupuri dezavantajate
Mediator şcolar va exista şi în şcolile multietnice sau acolo unde predomină elevi de etnie rromă, în şcolile în care limba de predare este diferită de limba maternă, unde cultura minorităţii este slab reprezentată la nivelul şcolii, acolo unde sunt mulţi elevi care aparţin unei minorităţi naţionale şi nu există cadre didactice care aparţin acelei etnii.
Mediatorul şcolar este necesar şi în unităţile în care există sau se manifestă riscul unor conflicte care pot afecta participarea şcolară a copiilor rromi, din cauze care ţin de segregarea etnică sau de alte forme de discriminare, dacă localitatea se află într-o zonă cunoscută ca defavorizată, în comunităţile unde există familii cu mulţi copii sau cu copiii aflaţi în grija altor persoane decât a părinţilor, acolo unde există semnale că în comunitate există probleme.
Potrivit metodologiei, responsabilitatea mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea familie - comunitate - şcoală.
Alternativă a învăţământului special, educaţia integrată permite acordarea serviciilor de sprijin pentru copii cu posibilităţi reale de recuperare şi reintegrare, care altădată ar fi fost orientaţi către şcoala specială. Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acţionăm asupra diferitelor nivele de dezvoltare a personalităţii lor, şi anume: la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social. Scopurile principale ale relaţiei dintre şcoală, familie şi comunitate, în vederea integrării copiilor cu nevoi speciale sunt:
• informarea şi sensibilizarea comunităţii locale cu privire la posibilitatea recuperării, educaţiei chiar şi pentru copiii ce au abandonat şcoala;
• sporirea conştientizării din partea comunităţii şcolare a necesităţii implicării în transformarea şcolii într-o şcoală integrativă;
• schimbarea mentalităţii şi atitudinii opiniei publice faţă de copiii cu nevoi speciale;
• dezvoltarea unei reţele de cooperare în domeniul educaţiei, implicată în procesul de integrare (ex.: poliţia, serviciile sociale, spitale, etc.);
• implicarea părinţilor copiilor din clasă în vederea reacţionării mai rapide la probleme şi
acordarea sprijinului suplimentar copiilor cu nevoi speciale;
Diferența dintre „medierea şcolară” și „medierea conflictelor şcolare”
Medierea scolara este o activitate reglementata inca din 2007 si prevede o arie larga de activitati si atributii a mediatorului scolar. Medierea scolara consta in facilitarea dialogului scoala-familie-comunitate, imbunatatirea imaginii si increderii in institutiile de invatamant, monitorizarea copiilor in ceea ce priveste incluziunea scolara, elaborarea si implementarea programelor de incluziune scolara, elaborarea de rapoarte in ceea ce priveste situatia copiilor defavorizati in scopul identificarii solutiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educatie al copiilor, informarea autoritatilor responsabile in ceea ce priveste eventualele incalcari ale drepturilor copilului si sprijinirea in demersurile acestora pentru solutionarea situatiilor respective, etc.
Legea Medierii are norme in ceea ce priveste medierea si serviciile de mediere a conflictelor. Serviciile de mediere au ca scop solutionarea pe cale amiabila a conflictelor sau a litigiilor. Aceasta lege enumera enuntiativ tipul de conflicte ce pot face obiectul unui proces de mediere: conflicte civile, familiale, comerciale, de dreptul muncii, specificand ca serviciile de mediere pot viza si alte tipuri de conflicte. Medierea este posibila si admisibila in conflictele in care partile pot dispune in mod liber de drepturile lor.
Astfel, serviciile de mediere pot viza si conflictele scolare. Conflictele scolare se pot ivi intre elevii din cadrul unei institutii de invatamant, intre elevi si profesori, intre elevi si alte persoane didactice auxiliare (este posibila si existenta unui conflict cu mediatorul scolar), chiar si intre profesori, cu conditia ca respectivul conflict sa vizeze activitatea din cadrul si/sau din timpul programului scolar.
Conflictele scolare au existat dintotdeauna. Fiecare dintre noi isi poate aduce aminte de o imbrancire a unui coleg, de o disputa cu un profesor, de o cearta cu o colega, etc. Conflictele scolare au dimensiuni si valori diferite. Un conflict ce priveste o neintelegere cu colegul de banca, neintelegere care pana la pauza urmatoare trece de la sine, este total diferita de o neintelegere care ramane in mintea scolarului, careia i se adauga alte si alte nemultumiri si neintelegeri si care amplificandu-se tinde spre o agresivitate si o violenta verbala si apoi fizica de nedorit, cu efecte dezastruoase pentru cei implicati in acel conflict, dar si pentru respectiva institutie de invatamant. MassMedia si NewMedia (Internet) ne prezinta conflicte scolare grave, in care sunt implicati profesori si elevi. Filme in care sunt inregistrate aceste conflicte, in care elevii se agreseaza reciproc, sau agreseaza profesorul, sunt in prime time news zile intregi atunci cand apar.
Medierea conflictelor scolare se impune acolo unde conflictele iau o amploare deosebita si degenereaza in alte conflicte. In micile neintelegeri de zi cu zi „mediatorul de serviciu” este fiecare profesor ori diriginte. Pe langa functia reparatorie pe care o are medierea scolara, functia preventiva devine mai consitenta in medierea unui conflict scolar. Mai ales in ciclul primar si gimnazial, dar si in cel liceal, puterea exemplului pentru elevi este foarte mare. Incetarea conflictului scolar printr-o solutionare pe cale amiabila si pasnica in cadrul unui proces de mediere are un ecou rasunator printre colegii partilor conflictului, dar si in intreaga institutie de invatamant. O reusita a medierii in astfel de conflicte aduce elevii in terenul cooperarii, intelegerii, comunicarii, relationarii, dialogului, constituind un exemplu veritabil de colegialitate si convietuire in timpul petrecut la scoala.
Medierea conflictelor scolare se poate realiza de catre mediatori autorizati de catre Consiliul de Mediere din Romania, in baza conditiilor prevazute de Legea Medierii. Serviciile de mediere a conflictelor scolare sunt diferite de serviciile de mediere scolara.
Serviciile de mediere scolara sunt atributii ale mediatorului scolar, si fac parte dintr-un program si proiect amplu de incluziune scolara si sociala a copiilor, asa cum sunt prevazute in Legea Educatiei.
Serviciile de mediere a conflictelor scolare pot face obiectul unui proces de mediere asa cum sunt prevazute de Legea Medierii. Mediatorul autorizat in baza acestei legi, poate media un conflict scolar la solicitarea institutiei de invatamant, sau la solicitarea partilor conflictului scolar, in toate cazurile cu acceptul tuturor partilor din conflict.
Bibliografie
BURTON, J. W., Conflict: Resolution and Prevention, St. Martin‘s Press, New York, 1990.
BUSH, BARUCH R. A., FOLGER, J. P., The promise of mediation: respomding to conflict through Empowerment and Recognition, Jossey-Boss Inc., San Francisco, 1994.
BUSH, R. A. B., FOLGER, J. P., The Promise of Mediation: The Transformative Approach to Conflict, ediţie revăzută, Jossey-Bass, San Francisco, 1994.
BUSH, ROBERT A. BARUCH, FOLGER, JOSEPH, P., The Promise of Mediation, The Transformative Approach to Conflict, ediţie revăzută, Jossey-Bass, San Francisco, 2005.
PRUTIANU, ŞTEFAN, Antrenamentul abilităţilor de negociere, Ed. Polirom, Bucureşti, 2007.
LEGEA NR. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, M. Of.
nr. 441 din 22 mai 2006.
A SENSE OF BELONGING. Guidelines for Values for the Humanistic and International Dimension of Education (1994). Dundee: CIDREE