ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

I DATE PERSONALE

Nume şi prenume: P. B. I.

Data şi locul naşterii: 07.03.2004,..

Clasa: a VI-a

Înscris(ă) la şcoala/instituţia noastră din anul şcolar: 2001-2002 în clasa I

 

II DATE FAMILIALE

Numele părinţilor şi data naşterii: - tata: P. Ş. P.

                                                          - mama: P. I. L.

Pregătirea şcolară, ocupaţia şi locul de muncă: - tata: decedat în anul 2005

                                                                                - mama: muncitor necalificat

Structura şi componenţa familiei: bunicul, bunica, mama, 1 frate, copilul

Condiţiile materiale şi de locuit ale familiei: locuiesc la casă, proprietatea bunicilor, la sfârşit de săptămână pleacă acasă, în timpul săptămânii stă la Casă Familială în …..

Relaţiile intrafamiliale şi climatul afectiv: relaţii bazate pe înţelegere şi sprijin reciproc

Starea de sănătate a familiei: nu sunt probleme

Atitudinea şi/sau conduita părinţilor faţă de copil şi şcoală: nu sunt probleme

Planuri/intenţii ale familiei faţă de copil: învăţarea unei meserii

III DATE CU PRIVIRE LA RUTA ŞCOLARĂ ANTERIOARĂ

Debutul şcolar (anul, locul etc.): 2001, Simeria

Instituţii frecventate până în prezent: Simeria

IV DATE PSIHOLOGICE

1. Procese cognitive senzoriale

În ceea ce priveşte percepţia vizuală, diferenţierea obiect-fond este bine dezvoltată. Identifică şi diferenţiază relativ corect culorile de bază, formele şi mărimile. Coordonarea oculo-motorie este bine dezvoltată.

În sfera percepţiei auditive aceasta este slab dezvoltată. Percepe direcţia sunetului, iar auzul fonematic este slab dezvoltat. Este protezat auditiv bilateral.

Percepţia tactilă este relativ bine dezvoltată. Recunoaşte şi discriminează mărimile, formele, precum şi calitatea suprafeţelor.

Percepţia olfactivă este bine dezvoltată, discriminează mirosurile plăcute de cele neplăcute.

Percepţia distanţei, a timpului şi a mişcării este bine dezvoltată.

Reprezentări vizuale prezente.

2. Procese cognitive logice

a) Gândirea

Sunt prezente operaţiile de analiză, sinteză, clasificare, seriere. Dezvoltarea cognitivă se află la stadiul operaţiilor concrete. Are format conceptul de număr, efecuează adunări şi scăderi, cu trecere peste ordin. Efectuează exerciţii simple cu paranteze rotunde. Ştie, în mare măsură, tabla înmulţirii şi operează cu ea. Efectuează împărţiri simple. Scrie după dictare cuvinte, pe silabe. Reuşeşte să citească, pe silabe, cuvinte, înţelegând sensul lor. Stabileşte relaţii între obiecte.

b) Limbaj şi comunicare

În comunicare utilizează limbajul verbal, precum şi cel mimico-gestual cu colegii care nu au însuşit limbajul verbal. Întâmpină dificultăţi în pronunţarea şi articularea unor sunete (s, ş, ţ, z), precum şi în diferenţierea unor sunete sau grupuri de litere (dislalie, dislexo-disgrafie). Dispune de un vocabular relativ sărac.

c) Memoria

Dispune de o bună memorie de scurtă durată, predominant mecanică, de tip vizual. Reactualizarea se face prin recunoaştere.

d) Imaginaţia

Dispune de o imaginaţie de tip reproductiv. Realizează un desen după un anumit model, precum şi pe baza reprezentărilor anterioare.

3. Comportamentul

Nu întâmpină dificultăţi de adaptare la situaţii noi. Relaţionează foarte bine cu colegii, precum şi cu cadrele didactice.

Se simte bine în preajma copiilor care au acelaşi tip de dificultate (de auz) şi nu numai. Este foarte activ. Are iniţiativă în diferite activităţi. Socializează foarte bine atât în familie, cât şi în alte grupuri şi acţiuni (pe stradă, în magazin).

4. Activităţi

a) Jocul

Preferă jocurile de mişcare şi cele cu obiecte. Se joacă cu colegii şi cu alţi copii.

b) Învăţarea

Înţelege ceea ce i se cere, dacă se utilizează cuvinte puţine şi la obiect. Învăţarea se bazează pe memorie şi mai puţin pe gândire. Manifestă interes pentru activităţi practice şi cele în aer liber, de mişcare.

5. Procese reglatorii

a) Motivaţia

Dispune de o motivaţie bună, predominant externă, puternic influenţată de prezenţa unor interese proprii. Apreciază gradul de dificultate a unei sarcini.

b)  Afectivitatea

Manifestă toleranţă scăzută la frustrare. Manifestă uşoară instabilitate emoţională.

c)  Voinţa

Reglajul voluntar este relativ bine dezvoltat. Efortul voluntar este prezent.

d)  Atenţia

Pe termen scurt, dispune de o bună capacitate de concentrare a atenţiei. Stabilitatea atenţiei este insuficientă, iar rezistenţa scăzută. Distributivitatea şi flexibilitatea atenţiei sunt slab dezvoltarte.

6.  Conştiinţa

Diferenţiază eu-l de non eu.

7. Personalitatea

Are un temperament sanguinic. Este tot timpul atent la cum arată, se îmbracă îngrijit şi la modă. Este sociabil, vrea să se impună ca lider, însă este maleabil. Se străduieşte să facă totul perfect pentru a-i fi recunoscute meritele. Este mereu dispus să dea o mână de ajutor. Extrovertit. Are nevoie de încurajare atunci când cerinţa este mai dificilă.

8.  Concluzii, observaţii, recomandări

Se recomandă muncă individuală, specifică deficienţei de auz (logopedie).

ETAPA a II-a

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

 

• nevoia de pronunţare corectă a sunetelor pentru a fi la fel ca şi ceilalţi copii;
• nevoia de exprimare corectă (în propoziţii) pentru a putea să-şi exprime ideile, să povestească, pentru a putea să se înţeleagă cu cei din jurul său;
• nevoia de comunicare;
• nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile intelectuale ale copilului, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj corespunzător;
• nevoia de o imagine de sine mai bună.

ETAPA a III-a

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

I Informaţii de bază

Numele şi prenumele: P. B.

Data naşterii: 07.03.1994

Domiciliul: jud. Hunedoara

Şcoala/clasa: Simeria, a VI-a

Rezultatele evaluării complexe

·         din punct de vedere medical – hipoacuzie neuro-senzorială, formă severă, protezată auditiv;

·         din punct de vedere psihologic – întârziere mintală uşoară, întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv, tulburări de limbaj (dislalie, dislexo-disgrafie);

·         din punct de vedere pedagogic – dificultăţi de învăţare datorate întârzierii limbajului expresiv, care necesită adaptarea programei şcolare.

Echipa de lucru: profesorul psihopedagog, profesorul de psihopedagogie specială (dirigintele), profesorul-educator, părinţii, asistentul medical, asistentul social.

II Starea actuală a elevului

Comportamentul motor şi psihomotor

·         motricitate bine dezvoltată;

·         lateralitatea este bine definită, dreapta dominantă.

Comunicare şi limbaj

·         vocabular relativ sărac;

·         posibilităţi de exprimare verbală şi mimico-gestuală;

·         tulburări de pronunţie a unor sunete şi grupuri consonantice;

·         tulburări ale scris-cititului.

Dezvoltare cognitivă

·         gândire predominant concretă;

·         memorie de scurtă durată;

·         capacitate de concentrare a atenţiei bună, pe termen scurt;

·         voinţă strâns legată de motivaţie.

Dezvoltare social-afectivă

·         relaţionare bună cu persoanele din jur;

·         se impune ca lider;

·         mereu este dispus să dea o mână de ajutor;

·         toleranţă scăzută la frustrare.

Autonomie personală

·         schema corporală este bine consolidată;

·         deprinderi de igienă personală şi păstrarea sănătăţii bine dezvoltate.

III Derularea programului de intervenţie

Domeniul de intervenţie: terapia tulburărilor de limbaj

Motiv de referinţă – diminuarea dizabilităţilor printr-un antrenament continuu şi gradat pentru aducerea subiectului la un nivel mai bun de funcţionalitate psihică generală, pentru a putea dobândi o experienţă cognitivă superioară a ceea ce dobândise spontan.

Scopul programului – efectuarea unei game variate de exerciţii prin intermediul unor acţiuni simple, accesibile şi în ritm propriu, în cadrul orelor de terapie logopedică, pentru îmbogăţirea limbajului, dezvoltarea înţelegerii şi a atitudinilor pozitive de relaţionare în grup.

Obiectivele pe termen scurt

1.      Dezvoltarea auzului fonematic

2.      Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei structurii silabice

3.      Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a cuvintelor

4.      Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a propoziţiilor

Nivelul de plecare

·         insuficienta dezvoltare a receptării sunetelor;

·         nediferenţierea tuturor sunetelor în cadrul cuvintelor;

·         imposibilitatea de a citi şi de a scrie cuvinte compuse din 2-3 silabe;

·         capacitate slabă de formulare a propoziţiilor.

Perioada de intervenţie: ianuarie – martie, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână.

Obiective pe termen scurt	Obiective operaţionale	Sarcina de învăţare	Metode şi mijloace de realizare	Durata intervenţiei	Metode şi instrumente de evaluare
1. Dezvoltarea auzului fonematic	-    să imite sunetele auzite, precum şi cele din natură; -    să pronunţe silabe opuse; -    să diferenţieze sunetele cu punct de articulare apropiat.	·   Imitarea sunetelor din natură cu voce şoptită, cu voce tare, în ritmuri diferite; ·   Pronunţarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime: p-b: pa-pe-pi-po-pu-pă, ba-be-bi-bo-bu-bă; f-v: fa-fe-fi-fo-fu-fă, va-ve-vi-vo-vu-vă; ş-ţ etc.	Demonstraţia articulatorie Exerciţiul Explicaţia Jocul de rol Imagini Obiecte	2 săptămâni	Evaluare continuă Convorbiri Observaţia dirijată
2. Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei structurii silabice	-    să identifice sunetele dintr-o silabă; -    să pronunţe silabe directe şi inverse; -    să recunoască o silabă într-un ansamblu de structuri asemănătoare; -    să pronunţe şi să recunoască silabe de diftongi şi triftongi; -    să scrie după dictare şi să citească silabe cu şi fără sens, logatomi, silabe repetate, diftongi, triftongi.	·   Identificarea poziţiei sunetelor dintr-o silabă; ·   Compunerea şi descompunerea, prin analiză şi sinteză, a silabelor directe şi inverse (fa-fe-fi-fo-fu-af-ef-if-of-uf); ·   Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemănătoare (car, cra, rac, arc, roc etc.); ·   Exersarea pronunţării şi recunoaşterii diftongilor şi triftongilor (ai, au, ei, ai, iu, ie, eau, iau, eai, iei, eoa, ioa etc.) în diferite silabe; ·   Exerciţii de copiere şi dictare de silabe cu şi fără sens, de logatomi, silabe repetate (papa, mimi, soso etc.), diftongi, triftongi.	Exerciţiul Jocul silabelor Demonstraţia articulatorie Alfabetar Explicaţia Exerciţiul Imagini Demonstraţia articulatorie Exerciţiul Exerciţiul Obiecte Imagini	4 săptămâni	Evaluare continuă Observaţia dirijată Fişe de evaluare
3. Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a cuvintelor	-    să copieze diferite cuvinte; -    să despartă corect în silabe cuvinte; -    să scrie după dictare şi să citească cuvinte monosilabice, bisilabice, polisilabice, cu dificultate crescândă.	·   Exerciţii de copiere a cuvintelor monosilabice, bisilabice şi polisilabice pentru evidenţierea structurii grafice a cuvântului; ·   Despărţirea în silabe a cuvintelor bisilabice când silabele se termină în aceeaşi vocală (casa, masa, mere, pere etc.); ·   Despărţirea cuvintelor în silabe în cazuri specifice (când vocalele alăturate aparţin unor silabe diferite: a-ur, la-ud; când semivocalele „i” şi „u” se află între două vocale: te-iul; când consoana aflată între două vocale formează o silabă cu vocalele următoare: ţa-ră, dra-gă; când două consoane alăturate se găsesc între două vocale: car-te, par-te etc.); ·   Citirea cu voce tare a şirurilor de cuvinte şi accentuarea corectă a cuvintelor; ·   Exerciţii de dictare de cuvinte însoţită de numerotarea silabelor; ·   Completarea cuvintelor lacunare cu literele sau silabele lipsă; ·   Exerciţii de dictare de cuvinte care încep cu aceeaşi silabă, plecând de la un cuvânt monosilabic (car-carte-cartelă etc.); ·   Exerciţii de scriere şi de citire a cuvintelor care au în componenţă diftongi sau triftongi, precum şi grupurile de litere ce-ci-che-chi-ge-gi-ghe-ghi.	Exerciţiul Demonstraţia Explicaţia Exerciţiul Imagini Alfabetar Exerciţiul Alfabetar Exerciţiul Explicaţia Exerciţiul Alfabetar Imagini Obiecte Exerciţiul Alfabetar Exerciţiul	3 săptămâni	Evaluare continuă Fişe de evaluare Observaţia spontană şi dirijată Fişe de evaluare
4. Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a propoziţiilor	-    să copieze propoziţii cu dificultate progresivă; -    să alcătuiască propoziţii cu cuvinte date; -    să formuleze propoziţii prin completare sau prin reconstituire; -    să scrie după dictare şi să citească propoziţii.	·   Exerciţii de copiere a propoziţiilor plecând de la cele simple la cele dezvoltate pentru respectarea pauzelor între cuvinte, a semnelor de punctuaţie; ·   Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte date, analizarea fonetică şi grafică a acestora (ex: Ana are mere.; A-na a-re me-re.; A-n-a / a-r-e / m-e-r-e.); ·   Exerciţii de completare cu cuvinte a propoziţiilor lacunare; ·   Exerciţii de reconstituire a propoziţiilor din cuvinte izolate; ·   Exerciţii de dictare de propoziţii cu numărarea cuvintelor, sublinierea lor cu culori diferite; ·   Exerciţii de dictare a propoziţiilor însoţite de analiza şi sinteza cuvintelor şi silabelor componente; ·   Exerciţii de citire a propoziţiilor pornind de la sintagme simple, apoi complexe; ·   Exerciţii de citire pe orizontală şi pe verticală a propoziţiilor.	Explicaţia Exerciţiul Imagini Obiecte Exerciţiul Explicaţia Exerciţiul Explicaţia Exerciţiul Exerciţiul	3 săptămâni	Convorbiri Fişe de evaluare Evaluare finală