„Şcoala însemnează ordine şi chibzuinţă de fiecare clipă”.

Simion Mehedinţi

“Competența face diferența!” este un Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European prin care se realizează o  metodologie care are un caracter general de aplicabilitate la nivel național şi reprezintă un instrument de lucru unitar la nivelul entităților publice centrale și locale în ceea ce privește îmbunătățirea procesului de management al riscurilor, prin parcurgerea etapelor de bază: identificarea, evaluarea, gestionarea și tratarea riscurilor.

Astfel, pentru atenuarea efectelor problemelor semnalate, această metodologie valorifică metodologiile existente la nivel naţional pe diferite tipuri de risc şi bune practici existente la nivel european.

Controlul intern managerial - Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere, în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Sintagma "control intern managerial" subliniază responsabilitatea tuturor nivelurilor ierarhice pentru ţinerea sub control a tuturor proceselor interne desfăşurate, pentru realizarea obiectivelor generale şi a celor specifice.

In ceea ce privește factorilor de risc din învățământ mai multe instituții și ONG/uri realizează studii și proiectează strategii privind înlăturarea următorilor factori de risc din educație:

 

-          Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Ministerul sănătății  realizează un studiu pentru elevii din clasele a IV a din municipiul București și patru județe în care riscurile pentru elevi sunt următoarele:

-          suprasolicitarea elevilor este o problemă a timpului ocupat de activităţile obligatorii ce se amplifică prin modul şi gradul de solicitare a elevului la îndeplinirea sarcinilor şcolare. Timpul şcolar (analog timpului profesional al adulţilor) cuprinde

·         programul şcolar propriu-zis – orele de curs şi pauzele dintre acestea

·         timpul afectat pregătirii temelor si pregătirii suplimentar

·         activităţi extraşcolare

În concluzie, elevii conştientizează simptomele ce arată tulburări de sănătate ca expresie a disfuncţiilor ergonomice ce necesită a fi corectate prin măsuri profilactice adecvate:

·         orare defectuos întocmite, instabile, fără respectarea curbelor de efort zilnic şi săptămânal şi a normelor de igienă şi ergonomie şcolară: plasarea obiectelor în programul zilnic fără a se ţine seama de gradul relativ de dificultate a disciplinelor şi de alternanţa materiilor cu specific umanist cu cele de real.

·         forme deficitare de organizare a meditaţiilor şi consultaţiilor;

·         supraîncarcărea cu activităţi extraşcolare;

·         durata redusă a orelor de curs si a pauzelor dintre ore;

·         nivel de aspiraţii şi solicitare exagerate din partea unor familii în raport cu vârsta şi interesele copiilor (limbi străine, balet, studierea la un instrument muzical, sport de performanţă etc., de multe ori cumulate);

·         supraîncărcarea copiilor cu activităţi extraşcolare sau cu teme suplimentare.

Este în mare măsura rolul şcolii şi al familiei să anuleze sau măcar să atenueze influenţa factorilor negativi prezentaţi mai sus.

-          Centrul pentru Cooperare al ţărilor nemembre OECD, şi Centrul pentru Cercetare Educaţionalăşi Inovaţie (CCEI) al OECD. Ele contribuie la angajarea OECD la scopurile generale şi strategiile Iniţiativei în domeniul Reformei în Educaţie din cadrul Pactului de Stabilitate pentru SE Europei, realizează un raportul naţional privind „Politicile Educaţionale pentru elevii în situaţie de risc şi pentru cei cu dizabilităţi” din România. El descrie starea actuală a învăţământului pentru copiii cu nevoi speciale şi a educaţiei incluzive ca şi eforturile din reforma care are loc.

Raportul identifică categorii de copii ale căror acces la educaţie este limitat:

-          Copii care suferă de boli cronice și care necesită internări în spitale pe perioade mari de timp;

-          Copii infectați cu HIV sau copii bolnavi de SIDA;

-          Copii străzii;

-          Copii populațiilor care mialitate în alkta;

-          Copii care au deficiențe severe, multiple sau asociate;

-          Copii care au depășit cu trei ani vârsta școlarității;

-          UNICEF și Institutul de Științe ale Educației realizează un studiu avănt ca temă rata abandonului şcolar. Rata abandonului școlar este un indicator important prin care se evaluează performanţele sistemului educaţional, pe niveluri de educaţie. Din altă perspectivă de analiză, acesta semnalează şi unele aspecte ale vieţii sociale şi economice, care pot influenţa accesul populaţiei la educaţie.

Este importantă diferenţierea între indicatorul abandon şcolarşi indicatorul rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Aceştia, prin definiţie, măsoară elemente diferite, suprapuse, însă, uneori în utilizarea lor la nivelul documentelor de politici sau în dez-baterile publice. După cum am văzut deja, primul se referă la elevii care renunţă să mai frecventeze şcoala (într-un anumit nivel de în-văţământ), în timp ce al doilea se referă la tinerii dintr-o anumită grupă de vârstă (18-24 de ani) care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a finaliza învăţământul obligatoriu şi care nu au urmat ulterior un program de formare profesională continuă/ calificare. Datele statistice referitoare la indicatorul rata abandonului şcolar evidenţiază evoluţii oscilante la nivelul sistemului românesc de învăţământ din ultimii ani, indicând uneori, în mod direct, efici-enţa implementării anumitor măsuri de politică educaţională, alteori fiind influenţată de contextul socio-economic mai larg.

Ministerul educației publică pe pagina de internet a sa o strategie importantă privind Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ).  PTȘ este definită în România ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională

„Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru”.

Nicolae Iorga

Strategia de dezvoltare a învăţământului, promovată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, se înscrie în reperele stabilite de Strategia MEN pentru dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi a Programului de dezvoltare economico-socială a judeţului Caraş-Severin. 

Analiza stării învăţământului din judeţul Caraş-Severin, la sfârşitul anului şcolar 2017-2018, se realizează prin raportare la indicatorii de evaluare a calităţii şi a eficienţei interne a sistemului. Diagnoza are în vedere gradul de realizare a obiectivelor formulate în Planul managerial al Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru anul şcolar 2017-2018. Deschiderea sistemelor educaţionale şi de formare profesională spre mediul social, economic şi cultural, spre societate, în ansamblul său, prin consolidarea relaţiilor de colaborare dintre educaţie şi formare profesională cu piaţa muncii, cercetare, dezvoltarea spiritului antreprenorial, îmbunătăţirea învăţării limbilor străine, creşterea mobilităţii europene pentru elevi şi studenţi, profesori, cercetători şi specialişti, consolidarea cooperării europene, reprezintă, în egală măsură, direcţii de acţiune, cât şi deziderate ale societăţii contemporane.     

Proiectul de dezvoltare instituțională realizate de CSEI Primăvara pentru perioada 2014 – 2019 este un document ce analizeaza organizarea și desfășurarea activității educaționale din centru. Amenințările și punctele slabe ale analizei SWOT atată punctat ceea ce atrbuie remediat:

În ceea ce privește oferta curriculară:

-          Nu există manuale școlare pentru nici un nivel de studiu, cadrele didactice elaborează conținuturile învățării în concordanță cu programa școlară și potențialul elevilor;

-          Oferda de CDS nu poate satisface toate nevoile elevilor cu deficiențe patologice, oferta este realizată de cadrele didactice, elevii și părinții lor nu au un cuvânt de spus;

În ceea ce privește resursele umane:

Puncte slabe:

- slaba motivare datorită veniturilor mici;

- participare selectivă la cursuri, conferinţe în domeniu datorită accesului la unele din acestea pe bază de taxe;

- absenţa unor dotări adecvate ale cabinetelor de specialitate;

- absenţa unui Atelier de terapie ocupaţională reduce diversitatea serviciilor ce pot fi oferite de psihopedagog sau învăţător - educator elevilor, şi conduce la instalarea unei rutine dăunătoare în procesul de recuperare şi educaţie specială;

 -cadrele didactice repartizate computerizat nu cunosc categoria de elevi cărora le vor oferi servicii; nu cunosc metodele de lucru specifice, sunt speriate şi nemotivate pentru această activitate. Uneori conservatorismul şi rezistenţa la schimbări ale unui angajat pot întârzia rezultatele / progresele elevilor.

Amenințări:

- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activitatea profesională (colaborarea cu părinţii, activităţi extracurrlculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea activităţilor cu profesionalism);

- scăderea încrederii în viitor datorită schimbărilor legislative frecvente;

- posibilitatea plecării unor cadre didactice cu experienţă şi venirea altora noi care nu ştiu cum să lucreze cu aceşti copii / elevi;

- situaţia economică a părinţilor care uneori nu-şi pot aduce copiii la şcoală datorită absenţei banilor de autobuz/tren;

-          criza de timp a părinţilor (mai ales familii monoparentale) care reduce implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului său.

În ceea ce privește relațiile cu comunitatea:

Puncte slabe:

- Numărul cadrelor didactice din şcolile partenere sunt insuficiente pentru a asigura integrarea tuturor elevilor aproape de domiciliul lor

- Schimbarea cadrelor didactice, pensionarea celor deja pregătiţi, complicarea sistemului de formare, face ca procesul de sprijin al elevilor integraţi sa nu aibă maximum de eficienţă

- Atitudinea unor cadre didactice din invatamantul de masa fata de elevi ale căror afecţiuni le permite frecventarea cursurilor scolii de massa (ADHD, Infecţii HIV, etc.) determina eforturi suplimentare din partea specialiştilor din CŞEI „ Primăvara” Reşiţa pentru soluţionarea cazurilor

- Legăturile cu unele firme care sponsorizează activităţile extracurriculare sunt doar in jurul unor evenimente ( insuficiente şi necoordonate)

- Nu există iniţiative suficiente şi din partea părinţilor

Amenințări

- Derularea formală a unor activităţi de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate

- Nivelul de educaţie al părinţilor şi resursele lor de timp / financiare pot conduce la slaba lor implicare in viaţa şcolii

- Instabilitatea la nivel social şi economic a instituţiilor partenere / potenţial partenere

- Neînţelegerile de către şcolile / grădiniţele partenere a nevoilor copiilor noştri.

            Documentul amintit continuă prezentarea stării învățământului din unitatea de învățămând și  propunerile de remediere, de dezvoltare instituțională, de măsuri și obiective necesare bunului demers educațional, în conformitate cu normele legislative în vigoare.

“Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor”.

 

 Alexander Sutherland