La modul general, notiunea de climat se refera la ambianta intelectuala si morala care domneste intr-un grup, la ansamblul perceptiilor colective si al starilor emotionale existente in cadrul unei organizatii, la acele stari subiective, mai ales de ordin afectiv si moral existente. Climatul presupune si o anumita stare de psihologie colectiva, un fenomen de grup, precum si o stare de contagiune colectiva care se obiectiveaza in ceea ce se poate numi si ambianta umana interna a unei organizatii, in speta si a unei scoli.                  

CARACTERISTICI GENERALE ALE CLIMATULUI

·        se refera exlusiv la realitati colective (grupuri, organizatii etc.)

·        se structureaza treptat (este o variabila latenta) si intervine in relatia dintre individ si mediul sau de activitate

·        manifestarile sale pot fi surprinse mai degraba intuitiv decat ca situatii obiective, reale

·        este puternic subiectivizat, deoarece inglobeaza semnificatiile pe care individul le confera celor cu care interactioneaza, ca si diferitelor situatii particulare cu care se interactioneaza

·        este situational si contextual, avand, pe langa o anumita stabilitate-relativa, si o dinamica accentuata

·        este influentat de mediul extraorganizational, individul aducand cu sine in organizatie trairile generate de situatii din afara acesteia (din famile, grupuri de prieteni etc.).

Climatul constituie un puternic factor de mobilizare sau demobilizare a membrilor unei organizatii scolare:

-         el poate avea valori pozitive si, in acest caz, este un factor de sustinere, de facilitare-catalizare

-         sau poate avea valori negative si devine un factor perturbator, sau chiar frenator.

CLIMATUL EDUCATIONAL AL SCOLII / CLASEI DE ELEVI

Prin specificul sau, scoala este o organizatie in cadrul careia climatul constituie o variabila esentiala care influenteaza calitatea activitatii pedagogice in ansamblu, dar mai ales performantele profesorilor si ale elevilor lor.

Climatul scolii este definit drept metabolism intern al acesteia, mediind interiorizarea diferitelor influente externe si  adaptarea lor la dimensiunile interne ale scolii.

    Climatul scolii se manifesta prin:

·       caracteristicile relatiilor psihosociale din scoala;

·       tipul de autoritate exercitat si perceput;

·       gradul de motivare si de mobilizare a resurselor umane (elevi, profesori, director, personal auxiliar);

·       starile de satisfactie sau insatisfactie traite de membrii grupului (profesori si elevi);

·       gradul de coeziune existent in comunitatea scolara.

Climatul scolii concentreaza specificul procesului educatiei, situat la intersectia urmatorilor factori psihosociali:

-          coeziunea educatorilor, angajata direct sau indirect in contextul cerintelor institutionalizate la nivel de echipa didactica, exprimate si asumate intr-o anumita perioada de timp determinata;

-          coerenta proiectelor pedagogice angajate la nivel   tehnologic;

-          perceptia pe care subiectul si / sau obiectul educatiei o are asupra obstacolelor care apar in calea realizarii proiectelor pedagogice angajate;

-          capacitatea de satisfacere a intereselor generale si individuale ale subiectului si obiectului educatiei, inregistrata efectiv pe parcursul activitatii pedagogice si dupa incheierea acesteia.

Climatul educational se constituie atat la nivelul scolii cat si la nivelul clasei de elevi, intre cele doua stabilindu-se relatii de dependenta reciproca.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CLIMATUL EDUCATIONAL AL SCOLII SI AL CLASEI DE ELEVI

Climatul din scoala este produsul unei multitudini de factori, dintre care  unii se detaseaza prin impactul lor mai observabil direct:

a)          Factorii structurali – tin de diferitele aspecte referitoare la structura unei scoli.

Prin structura scolii se intelege modul in care sunt grupati si interactioneaza membrii acesteia (profesori, elevi etc.)  in vederea realizarii obiectivelor.

Se asigura astfel o distribuire a statusurilor si rolurilor, in raport cu care fiecare-elev si profesor stie ca le revin anumite drepturi si obligatii.

Aceasta structura a scolii indica raporturile ierarhice dintre cadre didactice si elevi, dintre diferite niveluri.

Factorii structurali cu impactul cel mai mare asupra climatului educational  sunt:

1.     marimea scolii / clasei de elevi. In scolile cu un numar mai mare de elevi si cadre didactice, climatul educational este mai rece, spre deosebire de scolile mai mici in care climatul este mai cald, nu lipsit, insa, cu desavarsire de posibile stari tensionale.

2.     compozitia umana a scolii, care se refera la structura de varsta si de gen, gradul de omogenitate a pregatirii profesionale, pozitia sociala extraorganizationala (mediul social de provenienta atat al profesorilor, cat si al elevilor etc.).

  b) Factorii istrumentali – se refera la conditiile si mijloacele de realizare a obiectivelor educationale.

Printre acesti factori se pot mentiona:

·       mediul fizic si conditiile materiale din scoala;

·       relatiile functionale dintre membrii comunitatii scolare;

·       strategiile si modalitatile de actiune;

·       stilul de conducere si competenta directorului (la nivelul scolii), stilul didactic al profesorului (la nivelul clasei de elevi);

·       modalitatile de comunicare in interiorul scolii /clasei  de elevi si ale scolii cu diferiti parteneri externi .

c). Factorii socio – afectivi si motivationali – se manifesta prin efectele lor asupra gradului de integrare socio – afectiva, a coeziunii si motivatiei membrilor organizatiei scolare / clasei de elevi.

Printre acesti factori se numara :

-          contaminarea afectiva a relatiilor interpersonale (acceptare, respingere, indiferenta) si prezenta unor subgrupuri (clici, bisericute);

-          relatiile membrilor organizatiei cu directorul si ale elevilor cu profesorii;

-          satisfactia sau insatisfactia generata de activitatea comuna;

-          convergenta sau divergenta dintre interesele organizatiei si asteptarile membrilor;

-          tehnicile de motivare utilizate in organizatie si consistenta lor (tehnici participative sau nonparticipative, pecuniare sau nonpecuniare);

-          posibilitatile si modalitatile de promovare;

 

-          relatia membrilor cu institutia scolara (de tip contractual, rece sau calda).