Esential, in acest sens, este sa vorbim despre motivatie, nevoi si despre stres, din punct de vedere teoretic-ca baza de plecare.
CE ESTE MOTIVATIA?
Dam mai jos mai multe definitii posibile.
■ „Totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri” (Cf. DEX, 2009)
■ „Procesele fiziologice si psihologice responsabile de declansarea, mentinerea si încetarea unui comportament, ca si de valoarea apetitiva sau aversiva conferita elementelor de mediu asupra carora se exercita acel comportament” (Larousse, 2006, p. 773).
■ „Ansamblul factorilor dinamici care determina conduita unui individ' (Sillamy, 1996, p. 202).
■ „Prin termenul de motivatie definim o componenta structural-functionala specifica a sistemului psihic uman, care reflecta o stare de necesitate in sens larg” (M. Golu, 2000, p. 476)
TIPURILE DE MOTIVATIE
A. MOTIVAŢIA POZITIVĂ ŞI MOTIVAŢIA NEGATIVĂ
■ Motivatia pozitiva este produsă de stimulările premiale (lauda, încurajarea) şi se soldează cu efecte benefice asupra activităţii sau relaţiilor interumane (ex.angajarea în activitate).
■ Motivatia negativa este cea produsa de folosirea unor stimuli aversivi (ameninţarea, blamarea, pedepsirea) şi se asociază cu efecte de evitare, respingere, abţinere.
B. MOTIVAŢIA INTRINSECA ŞI MOTIVAŢIA EXTRINSECA
■ Motivaţie directă sau intrinseca
- cand sursa producătoare a motivaţiei se afla in subiect, în nevoile şi trebuinţele lui personale.
■ Motivaţie indirectă sau extrinseca =dacă sursa generatoare a motivaţiei se află în afara subiectului,fiindu-i sugerată sau chiar impusă de o altă persoană (daca ea nu izvorăşte din specificul activităţii desfăşurate).
C. MOTIVAŢIA COGNITIVA ŞI MOTIVAŢIA AFECTIVA
■ Motivaţia cognitivă îşi are originea în activitatea exploratorie, în nevoia de a şti, de a cunoaşte, de a fi stimulat senzorial, forma ei tipică fiind curiozitatea pentru nou, pentru schimbare. Ea îşi găseşte satisfacţie în nevoia de a înţelege, de a explica, de a rezolva.
■ Motivatia afectiva isi are originea in emotiile, in sentimentele subiectului, gasindu-si satisfactie in nevoia de apartenenta, de siguranta, de dragoste, de recunoastere.
FAZELE PROCESULUI MOTIVATIONAL
■ TREI FAZE FUNDAMENTALE:
a) declanşarea – în urma interacţiunii noastre cu stimulii externi (evenimente, oameni etc.);
b) însuşirea – pe perioada în care ne confruntăm cu relaţia dintre muncă şi motivare;
c) împlinirea – corespunzătoare etapei de satisfacere a nevoilor noastre iniţiale.
DETERMINANTII MOTIVATIONALI
Exista mai multe tipuri esentiale de determinanti/factori care determina sau influenteaza motivatia.
DETERMINANŢI AI MOTIVAŢIEI ÎN MUNCĂ (PROFESIE):
1. valorile culturale;
2. cultura organizaţională;
3. valorile personale;
4. dominantele personalităţii;
5. condiţii de muncă;
6. practicile de gestiune a resurselor umane;
7. autoeficienţa personală (informaţii, abilităţi şi competenţe legate de muncă).
Pentru a putea vorbi despre atragere si mentinere in invatamant a cadrelor didactice, trebuie sa cunoastem NEVOILE lor, o data cu tipurile motivationale.
SATISFACEREA CELOR TREI NEVOI SPECIALE ALE OAMENILOR
A. Nevoia de siguranţă. Oamenii își doresc siguranţă, confort şi protecție din partea scolii si a directorului lor
B. Nevoia de recunoaștere Aceasta constă în dorinţa cadrului didactic de a ieși în evidenţă, de a obţine recunoaştere, de a se simți important în ochii altora (colegi, elevi, familiile acestora, conducere,comunitate)
C. Nevoia de apartenenţă. Oamenilor le place să aibă sentimentul că aparțin unei echipe, le place să lucreze în armonie şi să colaboreze cu alţii. De aceea, directorii de scoala de succes se află într-o permanentă căutare de modalități prin care să creeze în rândul cadrelor didactice sentimente de bucurie, de satisfacţie şi dorința de colaborare autentica.
MEDIUL DE LUCRU-TREBUIE ADAPTAT/ADECVAT/OPTIMIZAT
■ Trebuie create in scoala condiții de muncă optime, prin înlăturarea sentimentului de teamă, de neincredere pe care orice nou angajat il are intr-o scoala noua.
■ Ambianţa în care există un nivel înalt de încredere şi în care profesorii se simt foarte bine, sunt bine dispuşi şi fericiţi, creeaza un suport optim pentru activitatile de predare si evaluare a elevilor lor.
■ Este indicat sa se refuze critica, condamnarea sau obiceiul de a fi nemultumit din orice.
■ Teama de eşec, principalul obstacol din evoluţia oamenilor, să fie diminuata.
CONDUCEREA/MANAGEMENTUL SCOLAR
OBIECTIVE:
■ Trebuie sa se accentueze pe cunoaşterea şi descoperirea de talente ascunse care trebuie scoase la iveală.
■ Cunoaşterea atât a părţilor pozitive, cât şi a celor negative a fiecaruia (care determina decizii referitoare la avansări, traininguri suplimentare şi alte moduri de recompensare a activitatii didactice performante).
■ Ascultarea activa, autentica a dorinţelor şi ideilor lor, decizand care dintre ele pot fi aplicate şi împărtășite si celorlalti.
■ Dacă angajatul / profesorul este motivat, va avea o productivitate mai mare cu 40%.
■ Acordarea recompenselor băneşti (acolo unde se poate)
■ Folosirea şi a altor mijloace motivaţionale pe lângă bani (recunoaşteri, laude, avansări, dobândirea unor responsabilităţi mai mari in scoala şi acordarea posibilităţii de a face ceva semnificativ pentru scoala, pentru elevii sai).
■ Incurajarea autonomiei profesorilor(prin incurajarea initiativei personale).
REDUCEREA STRESULUI PROFESIONAL
■ Este mai mult decât clar că stresul cadrelor didactice la scoala nu poate fi eliminat în totalitate din viaţa şi activitatea lor.
■ Însă, este foarte bine să se incerce să se reduca din intensitatea şi efectele adverse ale diferiţilor factori de stres.
STRESORII ZILNICI pentru profesori pot fi:
- Termene LIMITA,
- pregătirea lecţiilor in acord cu programa stricta (planul lectiei),
- confruntarea cu elevi dificili (fie cu cei tupeisti, obraznici, agresivi, fie cu cei cu CES, fie cu cei cu probleme de adaptare, timizi, emotivi),
- conflicte cu conducerea instituţiei de învăţământ
- dezacorduri cu colegii,
- discuţiile cu părinţii neproductive
Cadrele didactice ar trebui să gândească altfel despre stres, să nu se îngrijoreze prea mult, să nu fie frustrate sau să-şi facă griji pentru multe lucruri care nu mai pot fi schimbate, în special pentru „lucrurile mărunte” care le provoacă zilnic şi le irită.
EFECTELE STRESULUI
■ S-a constatat că confruntarea cu toţi aceşti stresori diminuează curiozitatea intelectuală a profesorului şi poate conduce la o lipsă de implicare a acestuia în pregătirea subiectelor pe care le predă.
■ Experimentarea stresului poate avea un efect direct asupra performanţei cadrelor didactice şi, indirect, asupra a ceea ce învaţă elevul.
■ Profesorii care experimentează un nivel de stres ridicat sunt mult mai preocupaţi cu problemele probabile de comportament ale elevilor şi încep să se concentreze mai mult pe controlul comportamentului elevului decât pe crearea unei experienţe de învăţare stimulative şi captivantă.
CONSECINTELE STRESULUI
■ CONSECINŢELE PSIHOLOGICE
1. Sănătatea psihologică/sănătate mentală poate fi afectata (include răspunsuri precum satisfacţie scăzută la locul de muncă, frustrare, depresie, stimă de sine scăzută şi probleme nerezolvate).
2. De asemenea, experienţierea stresului este corelată cu depresia, stimă de sine scăzută, furie, apatie, iritabilitatea, vinovăţie, lipsa dispoziţiei, plictiseală, accidente, retragere, evitare, epuizare.
3. În 1998 lista consecinţelor psihologice a fost completată de Caplan şi Harrison cu anxietate, disforie, insomnie, nelinişte, nemulţumire.
■ CONSECINŢELE FIZIOLOGICE
1. Sănătatea fizică POATE FI AFECTATA, LUCRU VIZIBIL PRIN simptome precum:
- tensiune ridicată,
- creşterea nivelului de colesterol,
- boli cardiovasculare,
- hipertensiune,
- ulcer,
- astm,
- migrene,
- scăderea sistemului imunitar (Downs, 1990).
■ CONSECINŢELE COMPORTAMENTALE
- sunt semnele cele mai uşor de observat şi apar cel mai devreme (înaintea consecinţelor psihologice sau fizice).
Cercetările au asociat cu stresul următoarele comportamente:
- fumatul,
- consumul de alcool,
- abuzul recreaţional de droguri (CAFEA, MARIHUANA),
- violenţa,
- strigatul,
- mâncatul în exces,
- lovitul,
- retragerea,
- evitarea.
Cum poti fi un profesor motivat pentru a preda si a ramane intr-o scoala defavorizata?
■ A fi un profesor motivat si motivant pentru elevii lui presupune:
- competenta (iar competenta se formeaza prin studiu)
- pasiunea pentru domeniu
- entuziasm in relatia cu copiii
- curiozitatea si deschiderea pentru nou
- creativitate.
■ Starea dispozitionala cu care profesorul intra in sala de curs este cea pe care o va resimti la randul sau din partea elevilor, acestia vor transmite exact ceea ce vor simti si vor vedea in fata lor.
■ Ambitia, dorinta de dezvoltare si inovare reprezinta elemente necesare pentru a stimula clasa dar si pentru a-ti gasi in fiecare moment si tu ca profesor, raspunsurile la intrebarea ,,De ce sunt profesor?’’
PIRAMIDA NEVOILOR LUI A. MASLOW
https://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
