I.  Documente de proiectare

II. Structura PDI

III. Monitorizare și revizuire

I.  Documente de proiectare

1.1. Planul de dezvoltare instituţională  al unităţii.

1.2. Oferta educaţională a unităţii.

1.3. Planul managerial anual

1.4. Programe manageriale semestriale

 

II. Structura PDI

I.    DIAGNOZA

1.    Argument / justificarea proiectului

2.    Diagnoza mediului intern şi extern

II.  STRATEGIA   

3.    Misiunea şi viziunea unităţii şcolare

4.    Ţintele (sau scopurile) strategice 

5.    Resursele strategice

6.    Opţiunile strategice  

7.    Rezultate aşteptate (pe termen scurt, mediu, lung)

8.    Programe pentru realizarea misiunii proiectului

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

9.    Planurile operaţionale

10. Anexe

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

TRĂSĂTURI PROIECTULUI ŞCOLII

-       are determinare multiplă  - pe de o parte ţintele strategice ale dezvoltării, pe de alta condiţiile şi resursele existente

-       are valoare strategică – conceput pentru o perioadă de 4-5 ani

-       are caracter situaţional – este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete

-       are două componente:

 -  o componentă strategică “perenă”- misiunea obiectivele, strategia

 -  o componentă operaţională - programe, activităţi concrete prin     care se ating ţintele şi se realizează misiunea

-       ambele componente trebuie să atingă toate domeniile funcţionale:

                       -  curriculum

                       -  resurse umane

                       - resursele materiale şi financiare

                       - dezvoltare de relaţii comunitare

-       se elaborează de la general la particular

-       este negociat în toate fazele elaborării şi implementării sale, se realizează prin comunicare eficientă intra şi extraorganizaţională şi prin participare

DIAGNOZA  MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Diagnoza mediului intern       –  cultura organizaţională

                                          –  resursele curriculare, oferta educaţională actuală

                                          –  resursele financiare şi umane

Diagnoza mediului extern – identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor

                                        de interes

                                     – analiza nevoii şi a cererii de educaţie pentru indivizi,

                                         grupuri

Tehnici manageriale sugerate:

·         analiza complexă a organizaţiei şcolare, a culturii organizaţionale

·         analiza informaţiilor de tip cantitativ şi calitativ

·         analiza complexă a comunităţii şi în special cunoaşterea grupurilor de interes

·         analiza PEST (- analiza contextului Politic - este vorba de politici educaţionale-, Economic, Social, Tehnologic în care funcţionează unitatea

·         analiza SWOT , adică identificarea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor  şi a ameninţărilor

 MISIUNEA UNITĂŢII ŞCOLARE – succesiune de enunţuri de cca 50-100 cuvinte, foarte generale 

-       reprezintă raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia există, ea prezintă  pe scurt “filozofia” şcolii

-       derivă din  nevoile de educaţie identificate şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes (elevi, părinţi, profesori,manageri, reprezentanţii comunităţii locale)

-       reprezintă esenţa culturii organizaţionale, formulând explicit valorile fundamentale respectate şi promovate

-       formulează tipul de rezultate şi nivelul de performanţă aşteptate prin aplicarea proiectului şi considerate de mare valoare

Obs.

-       Fiecare şcoală trebuie să-şi definească o misiune proprie

-       în mod obligatoriu, misiunea trebuie împărtăşită, asumată, afişată şi cunoscută de toate grupurile de interes din şcoală

-       din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice şi planificarea paşilor concreţi prin care sunt realizate scopurile proiectului, adică acţiunile efective ce vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acţiuni, termenele şi responsabilităţile concrete, indicatorii de performanţă şi rezultatele concrete aşteptate 

ŢINTELE (SCOPURILE STRATEGICE)

-       derivă din misiune şi reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin proiect şi prin care va fi îndeplinită misiunea

-       nu se referă la funcţionarea curentă a şcolii

-       ele reprezintă domeniile pe care comunitatea educaţională  le consideră prioritare, pe care doreşte să le dezvolte

-       se elaborează o strategie, numai dacă se urmăreşte schimbarea stării de fapt, ,sau ameliorarea unei situaţii

-       ţintele strategice trebuie să fie realiste şi clar formulate  pe înţelesul tuturor grupelor de interes

-       pentru fiecare scop este necesară   expunerea motivelor şi argumentelor pentru alegerea scopului, indicând:

                  - punctele slabe, aspectele nesatisfăcătoare sau ameninţările reieşite

                    din diagnoză

                  - modul în care aceste puncte slabe sau ameninţări pun în pericol

                  - realizarea misiunii sau chiar funcţionarea şcolii

DEFINIREA OPŢIUNILOR STRATEGICE

-       constă în identificarea căilor privilegiate de acţiune, urmată de definirea categoriilor mari de resurse necesare atingerii scopurilor, de stabilirea termenelor şi a etapelor esenţiale în atingerea ţintelor strategice şi de identificare a principalelor rezultate aşteptate

-       reprezintă un element peren al proiectului şi derivă tot din misiunea scolii

-       opţiunile strategice sunt selectate pornind de la punctele tari  şi oportunităţile constatate în diagnoză  (ca resurse strategice),dar urmărind şi compensarea slăbiciunilor şi evitarea ameninţărilor

-       există patru mari opţiuni strategice, delimitate de domeniile funcţionale primordiale existente : - curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, dezvoltare şi relaţii comunitare. Se poate opta pentru dezvoltarea uneia sau a mai multora dintre aceste domenii funcţionale

-       opţiunea strategică indică priorităţile în alocarea şi utilizarea resurselor disponibile

-       prezentarea principalelor clase de resurse disponibile şi anticipate întăreşte opţiunea strategică

-       important este ca ţintele strategice să aibă prioritate faţă de resursele existente

-       Termenele de aplicare – (demarare, încheiere şi etape esenţiale) derivă din complexitatea ţintelor strategice şi din opţiunile strategice. O strategie se elaborează pe 3-5 ani, etapele intermediare nu vor fi mai mici de un an. Detalierea la nivel de luni va fi făcută în planurile operaţionale

-       Rezultatele aşteptate - reprezintă acele elemente care definesc efectivitatea ofertei educaţionale, modul în care satisface mai bine nevoile individuale , de grup şi comunitare. Acestea funcţionează ca nişte indicatori de performanţă (măsurabili cantitativ sau calitativ) ai întregii strategii. Se definesc în funcţie de ţintele şi opţiunile strategice.

STABILIREA PROGRAMELOR

-       prin care va fi realizată misiunea proiectului reprezintă ultima etapă şi totodată ultima componentă majoră a strategiei elaborării proiectelor

-       programele sisteme unitare şi coerente de activităţi care servesc atingerea ţintelor strategice pe baza opţiunilor strategice

-       În general programele sunt structurate pe cele patru domenii funcţionale:

                   - programe de dezvoltare curriculară

                   - programe de dezvoltare a bazei materiale şi pentru achiziţii

                   - programe de dezvoltare a resurselor umane( de recrutare, de formare şi dezvoltare profesională, de motivare şi de stimulare a personalului)

                   - programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului şi se întărire a legăturilor cu comunitatea

-       Programele pot fi structurate şi în funcţie de grupurile ţintă - de ex. Programe pentru părinţi, elevi supradotaţi, elevi cu dificultăţi, programe de combatere a absenteismului etc.

-       Programele pot fi structurate şi în funcţie de rezultatele aşteptate  care se pot adresa mai multor domenii funcţionale sau grupuri ţinta

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

      PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ

-       Planurile operaţionale vor fi concepute pentru fiecare activitate cuprinsă în programele de dezvoltare din strategie

-       Elementele pe care le cuprinde fiecare plan operaţional:

·         Obiectivele ( concrete, oportune, realizabile şi măsurabile)

·         resursele ( financiare, materiale, informaţionale, de timp,  de autoritate, umane)

·         responsabilităţile (nominalizate)

·         termenele, etapele de realizare (precise şi realiste)

·         indicatorii de performanţă (vizibili, inteligibili, adecvaţi, măsurabili, relevanţi, acceptabili), aceştia vor fi transformaţi în itemi ai instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor.

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

-       monitorizarea reprezintă urmărirea descriptivă, factuală a realizării proiectului

-       evaluarea pe parcurs sau formativă, formulează judecăţi evaluative şi de ajustare în timpul implementării proiectului

-       evaluarea finală sau sumativă – stabileşte dacă rezultatele aplicării  proiectului corespund obiectivelor, ne spune dacă a fost implementat cu succes sau nu

-       evaluarea poate fi de mai multe feluri şi poate cuprinde proceduri  ca: raportul financiar, evaluarea internă, evaluarea externă, auditarea

ANALIZA SWOT

-       cea mai frecvent utilizată metodă în identificare a nevoilor

S – Strengths, W – Weaknesses, O – Opportunities, T– Threats

Puncte tari,    Puncte slabe,       Opotunităţi,   Ameninţări

Punctele tari şi cele slabe- se referă la mediul intern al organizaţiei: resurse umane şi materiale, motivaţie, expertiză, etc.

Oportunităţile şi ameninţările se referă la mediul extern al organizaţiei, relaţiile cu administraţia educaţiei şi cea locală, situaţia economică şi a pieţei forţei de muncă  etc.     

ANALIZA PEST

P - POLITICUL – se referă la politicile educaţionale existente la nivel naţional, regional şi local

E - ECONOMICUL – se referă la resursele existente la nivelul analizat (naţional, regional, local), dacă există expansiune sau recesiune economică, ce ramuri economice sunt prioritare şi ce resurse pot oferi educaţiei şi formării, care este media câştigurilor, etc.

S - SOCIALUL – se referă atât la existenţa şi modul în care sunt abordate, la nivel naţional, regional şi local, problemele sociale (cum ar fi şomajul, sărăcia, delicvenţa etc.), cât şi poziţia diferitelor grupuri de interes  faţă de problematica educaţiei (de exemplu, dacă este văzută educaţia sau nu ca un mijloc de promovare socială)

T - TEHNOLOGICUL – se referă la nivelul tehnologic al educaţiei sau al formării: dacă în zonă există televiziune educaţională, dacă există resurse pentru educaţia şi formarea la distanţă, dacă există suficiente spaţii de formare utilate cu aparatura necesară

Caracteristicile unui proiect „ bine făcut”

-       Adecvarea – să fie potrivit atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite

-       Realizabilitatea  sau fezabilitatea – caracterul realist

-       Economicitatea - derivă din realizabilitate - consum optim de resurse

-       Simplitatea şi precizia – să cuprindă acele obiective şi să aloce acele resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor. Excesul de precizie este la fel de dăunător ca şi imprecizia

-       Sistematizarea, lizibilitatea şi claritatea – în concepere şi redactare

-       Operaţionalitatea – aplicare uşoară

-       Unitatea şi consistenţa – să nu conţină contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale

-       Continuitatea – fiecare acţiune să le pregătească pe cele ulterioare

-       Flexibilitatea – adaptabilitatea la situaţii noi, şi alocarea unor resurse pentru situaţii neprevăzute

-       Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporal al fiecărei acţiuni sau complex de acţiuni

-       Viabilitatea şi repetabilitatea – proiectul sau planul să poată fi menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context nu se schimbă radical