Strategia de Dezvoltare a Judeţului Ialomiţa vizează orizontul 2020. In acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor proritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru perioada de programare, respectiv 2014 – 2020. Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care să ne permită să ieşim din criză mai puternici şi care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI-lea. Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
– creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
– creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020.
În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);
– rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
– „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri pentru a face faţă concurenţei la nivel mondial;
– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”, pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor sărace să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
La nivelul judeţului Ialomiţa, se înregistrează următoarele fenomene:
Declinul populaţiei active, diminuarea populaţiei tinere şi îmbătrânirea populaţiei, fenomene ce conduc la dezechilibre între grupele de vârstă. Astfel, ponderea populaţiei sub 15 ani este în continuă scădere, ponderea populaţiei vârstnice, de 60 de ani şi peste este în continu ă creştere.
În Judeţul Ialomiţa se înregistrează una dintre cele mai mari valori ale ponderii populaţiei de peste 60 de ani, în mediul rural (26,6% în anul 2014), iar contingentul de populaţie de peste 85 de ani este concentrat în proporţie de peste 73% în mediul rural; Repartiţia grupelor de vârstă, pe medii de rezidenţă, în mediul rural din judeţul Ialomiţa, este concentrată o populaţie majoritar inactiv ă şi cu risc social ridicat;
Migraţia internă şi mobilitatea forţei de muncă au crescut continuu după anul 2008, Ialomiţa fiind un judeţ care înregistrează pierderi de populaţie în ceea ce priveşte schimbările de domiciliu (-700 persoane în anul 2008). În ceea ce priveşte emigraţia internaţională, Judeţul Ialomiţa se situează pe penultimul loc din regiune la numărul de emigranţi (23 persoane în 20014) şi undeva pe la mijlocul regiunii în ceea ce priveşte numărul de imigranţi (60 de persoane în 2018). În aceste condiţii, Judeţul Ialomiţa a avut un sold pozitiv al migraţiei internaţionale (+37 persoane în anul 2018).
Se înregistrează o creştere a migraţiei spre zonele rurale, unde se practică o agricultură de subzistenţă, în condiţiile unei ponderi deja mari a populaţiei ocupate în agricultură În ceea ce priveşte forţa de muncă, s-au înregistrat ritmuri pozitive de creştere a numărului mediu de salariaţi, pe întreaga perioadă analizată
EDUCATIE
Începând din anul şcolar 2004-2005; populaţia şcolară din judeţul Ialomiţa înregistrează un trend descrescător, tendinţă ce se înregistrează şi la nivelul regiunii Sud Muntenia. Reţeaua de învăţământ din judeţul Ialomiţa cuprinde unitasti de invatamant preprimar,primar,gimnazial si liceal,unele cu personalitate juridica,celelalte arondate ,dar fiecare UAT detine o institutie preuniversitara de stat.Din punct de vedere al repartizării pe medii de rezidenţă, 37,12% sunt în mediul urban şi 62,87% în mediul rural. Caracterizată printr-o diversitate de repartizare geografică redusă, structura unităţilor de învăţământ din cadrul judetului asigură un grad bun de acoperire a nevoilor de pregătire primara. Este de remarcat faptul că, în mediul rural se află cele mai multe şcoli cu clasele I-VIII, licee tehnologice,,majoritatea cu profil agricol si mecanica agricola şi nu există grădiniţe cu program prelungit.
Dacă reţeaua şcolilor primare şi gimnaziale acoperă, într-un grad sufficient, nevoile educaţionale, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre învăţământul liceal, a cărui structură educaţională este orientată pe următoarele profiluri: teoretic , tehnologic şi vocaţional (3 licee), acoperind parţial nevoile pieţei muncii. . Pentru liceele cu profil teoretic optează tot mai puţini elevi, numărul acestora scăzând constant.Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul liceelor cu profil vocaţional. Se prevede o scăderea semnificativă a efectivelor din învăţământul primar, ceea ce este de natură să influenţeze, în perioada imediat următoare, învăţământul gimnazial, unde se înregistrează deja o uşoară scădere a populaţiei şcolare.
NEVOI IDENTIFICATE
Perfecționarea managerilor și a cadrelor didactice în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare instituțională;
Prevenirea aglomerării copiilor din învățământul preșcolar sau a elevilor din învățământul primar, în unele unităţi de învăţământ, sau a funcţionării în spaţii necorespunzătoare ori improvizate; continuarea demersurilor de adaptare a spațiilor școlare pentru funcționarea în condiții optime;
Adaptarea ofertei învăţământului profesional şi tehnic la cererea de pe piaţa muncii şi extinderea implementării parteneriatelor de tip dual în învăţământul profesional; restructurarea optimă a rețelei școlare care cuprinde unitățile de învățământ tehnic; monitorizarea inserției absolvenților și a consilierii/orientării elevilor; Intensificarea colaborării cu comunitatea locală, cu organizaţii nonguvernamentale, cu asociaţii culturale şi sportive, cu sindicatele şi agenţii economici.
Reducerea învăţământului simultan în mediul rural, asigurarea şi îmbunătăţirea transportului şcolar al elevilor;
Asigurarea accesului la învăţământ, prin creare de şanse egale la educaţie; accesarea proiectelor europene pentru sprijinirea elevilor și cadrelor didactice
Promovarea valorii învățării prin seminarii și activități adresate elevilor și prin schimburi de experiență;
Popularizarea performanțelor obținute de anumite unități de învățământ din județ;
Organizarea unor schimburi de experiență între unitățile de învățământ din mediul urban și cele din mediul rural; Realizarea demersurilor necesare pentru acordarea sprijinului adecvat de către autoritățile locale, pentru unitățile de învățământ;
Atragerea de parteneriate cu agenți economici și societăți care au oferte de muncă pentru viitorii absolvenți ;
Corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii ;
Implicarea părinților în numeroase activități cu elevii;
Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice în funcție de particularitățile unităților de învățământ ;
Realizarea unor proiecte de prevenție a comportamentelor de risc în rândul elevilor;
Identificarea modalităților prin care crește motivația cadrelor didactice de a se implica în dezvoltarea instituțională;
Asigurarea accesului egal la educaţie, ,prin invatarea incluziva;
Modernizarea, dotarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar ;
Centre de zi pe lângă şcoli si programul “Masa calda”;
Înfiinţarea laboratoarelor informatice în toate şcolile şi a internetului în biblioteci;
Asigurarea microbuzelor şcolare;
Acordarea de burse sociale copiilor dotaţi proveniţi din familii cu probleme sociale.
OPORTUNITĂŢI
Ø promovarea unui cadru legislativ care încurajează iniţiativele şcolii şi implicarea partenerilor săi sociali;
Ø parteneriat funcţional al ISJ Ialomiţa cu autorităţile publice locale şi judeţene;
Ø creşterea numărului de programe europene adresate educaţiei inclusive si diminuarea fenomenului de parasire timpurie a scolii;
Ø intensificarea măsurilor guvernamentale şi a facilităţilor acordate elevilor pentru creşterea participării şcolare si a relansarii meseriilor necesare SECOLULUI XXI;