In sens general mediul include toti factorii naturali, artificiali si socio-umani (socioculturali) care pot influenta individul. Mediul si individul constituie doua entitati cu functii complementare, prima oferind posibilitati nelimitate pentru actiunea celeilalte, iar aceasta imbogatind si diversificand componentele celei dintai .
Mediul social actioneaza prin intermediul diferitilor factori educationali (familia, scoala, institutii si organizatii culturale (si/sau educative), mass media etc.), intr-un mod neomogen (influentele pot fi spontane sau organizate), dar fundamental.
Principalele medii educationale sunt: familia, scoala, institutiile de ocrotire sociala, institutiile extrascolare culturale, mediul si comunitatea profesionala, comunitatea religioasa, comunitatea nationala si cea internationala.
In masura in care aceste medii circumscriu paliere institutionalizate, ele reprezinta si factori educationali.
La nivel global, mediul este un factor modelator care permite relevarea, stimularea si chiar amplificarea dispozitiilor genetice ale omului prin actiuni institutionalizate formal si nonformal.
1.Familia – primul subsistem al sistemului institutional al educatiei
Familia a fost dintotdeauna „prima scoala a copilariei”.
Familia este cel mai important factor cu care coopereaza scoala in procesul educational. Cum scoala detine atuul calitatii actului educational, prin insusi profilul dascalilor, ea are obligatia sa realizeze o corecta si competenta informare a parintilor cu privire la ceea ce acestia au de facut, in vederea realizarii unui front comun in procesul educational.
Cadrul organizatoric al colaborarii e dat de scoala, conform principiului unitatii de cerinte si actiune intre scoala si familie. In acest sens, o practica frecventa o poate constitui sondarea opiniei parintilor cu privire la modul in care vad ei aceasta colaborare, cunoasterea cerintelor si preferintelor lor.
2. Biserica in sistemul institutional al educatiei
Biserica este institutia care se bucura de cea mai mare incredere si simpatie din partea cetatenilor tarii, a enoriasilor sai. Ea inspira tuturor credinciosilor, si nu numai lor, optimism si sperante in realizarea aspiratiilor de mai bine ale cetatenilor, ale societatii. In calitatea sa de institutie religioasa, biserica are o contributie decisiva in realizarea educatiei religioase, componenta majora a educatiei.
3. Mass-media si valoarea educationala
Conceptul de mass-media e un neologism luat din limba engleza: media = mijloc de comunicare, derivat din latinescul „medium”, cu sensul de mijloc, legatura, factor. Intr-o ordine aleatorie, mijloacele de comunicare in masa sunt: cinematograful, radioul, televiziunea, discul, banda magnetica, imprimatele de mare tiraj, reproducerile de arta, afisul, fotografiile, nu in ultimul rand internetul etc.
Influenta acestor medii asupra educatiei, in general asupra invatamantului este covarsitoare. Semnificatia lor pedagogica si sociala pozitiva in dinamica insusirii culturii generale este mai mult decat evidenta. In zilele noastre, educatia privita in sensul ei larg nu mai poate fi conceputa fara aceasta dimensiune importanta a dinamicii culturii contemporane. Iar scoala nu se poate mentine izolata de miscarea generala a unei civilizatii in care cartea e tot mai mult concurata de mass-media, indeosebi de sectorul audio-vizual.
Se poate spune ca mijloacele de comunicare in masa apar ca o „scoala paralela”:
-pe de o parte, activitatea scolara coordonata de profesor, cu tot arsenalul didactic de care dispune;
-de cealalta parte ne gasim in fata unei „scoli fara profesor” care dispune de mijloace proprii, se adreseaza tinerilor in timpul liber.
MEDIUL SCOLAR
Activitatea scolara reprezinta una din situatiile in care este testat nivelul de dezvoltare al copilului, atat din punct de vedere cognitiv (se constata esecuri scolare chiar si in cazul unei inteligente normale), cat si rational si afectiv, punand in evidenta probleme psihologice nesesizate pana atunci.
Dificultatile invatamantului scolar rezulta pentru multi copii din faptul ca majoritatea problemelor sunt abstracte, rupte de contex, cu un format nou si mai dificil – cel scris. Fata de invatarea anterioara, acum se modifica si interactiunea dintre copil si persoana de la care incearca sa acumuleze informatia. Celui mic nu i se mai ofera ghidaj, ajutor si feed – back imediat, specific.
Constrangerile comportamentale sunt si ele destul de mari: copilul trebuie sa stea jos, sa raspunda numai cand este intrebat, iar raspunsurile sa fie oficiale. Trebuie sa se supuna autoritatii si regulilor pe care aceasta autoritate le impune si trebuie sa se conformeze la maximum expectantelor adultilor.
Apare si cerinta unui efort sustinut, a unei munci constante, este imprimata nevoia de a intra in competitie si de a obtine performante.
In acelasi timp se modifica relatia copil – parinte, acesta din urma devenind brusc mai sever si mai atent la trasaturi precum hiperactivitatea.
Dificultatile invatamantului scolar rezulta pentu multi copii din faptul ca majoritatea problemelor sunt abstracte, rupte de contex, cu un format nou si mai dificil – cel scris. Fata de invatarea anterioara, acum se modifica si interactiunea dintre copil si persoana de la care incearca sa acumuleze informatia. Celui mic nu i se mai ofera ghidaj, ajutor si feed – back imediat, specific.
Constrangerile comportamentale sunt si ele destul de mari: copilul trebuie sa stea jos, sa raspunda numai cand este intrebat, iar raspunsurile sa fie oficiale. Trebuie sa se supuna autoritatii si regulilor pe care aceasta autoritate le impune si trebuie sa se conformeze la maximum expectantelor adultilor.
Apare si cerinta unui efort sustinut, a unei munci constante, este imprimata nevoia de a intra in competitie si de a obtine performante.
In acelasi timp se modifica relatia copil – parinte, acesta din urma devenind brusc mai sever si mai atent la trasaturi precum hiperactivitatea.