La nivel naţional, in Romania, 36% dintre şcoli şi grădiniţe, majoritatea din zonele rurale, se confruntă cu probleme educaţionale grave şi foarte grave.
Efectele acestei situaţii ar fi riscul crescut de abandon şcolar, o pondere mare de cadre didactice necalificate şi un grad ridicat de marginalizare a localităţilor.
Factorii de risc (anexa 4 a O.M. 6517/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calitătii educatiei în învătământul preuniversitar):
1. Nivelul de educatie al familiei;
2. Nivelul economic al familiei;
3. Componenta familiei;
4. Timpul mediu de deplasare la scoala;
5. Proportia grupurilor vulnerabile;
6. Participarea cadrelor didactice la programe de formare continua;
7. Mobilitatea cadrelor didactice;
8. Calicalificarea personalului;
9. Infrastructura pentru educatie;
10. Numarul mediu volume si publicatii;
11. Numarul mediu de elevi inscrisi la biblioteca;
12. Utilizarea TIC;
13. Utilizarea AEL;
14. Absenteism motivat;
15. Absenteism nemotivat.
Măsurile eficiente pentru reducerea riscului educational:
· grupurile interactive: grupuri mici, eterogene de elevi (de etnii, religii şi competenţe diferite), coordonate de un adult (voluntari, părinţi, profesori, diriginti), care promovează interacţiunile dintre elevi şi îi încurajează să se ajute să înveţe.
Elevii învaţă astfel într-o manieră instrumental, active, pragmatica şi, de asemenea, învaţă cum să se ajute intre ei, cum sa coopereze.
· dialoguri bazate pe lectură: activităţi bazate pe schimbul de semnificaţii, interpretări şi reflecţii care pot avea loc după lectura unei opere literare clasice.
La dezbaterile literare participă atât copiii, cât şi membri de familie, fiind adevărate activităţi educative de familie.
· educaţie familială: această abordare angrenează familia şi alţi membri ai comunităţii în diverse activităţi de învăţare, cum sunt:
- cursuri de alfabetizare,
- cursuri de limbi străine, conform nevoilor şi intereselor participantilor (conţinut, organizare, orar).
In vederea reducerii riscului educational, se pot lua măsuri de genul:
· sprijin pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar/părăsirii timpurii a școlii,
· activități de identificare și monitorizare a copiilor și tinerilor în situații de risc,
· sprijin educațional pentru stimularea participării sau reintegrării școlare (mediere școlară, consiliere și orientare vocațională, activități de alfabetizare, “școală după școală”, “a doua șansă” etc.),
· servicii sociale,
· sprijin material etc.
De asemenea, în vederea implementării de măsuri de sprijin pentru copiii și tinerii cu CES și/sau dizabilități, sunt recomandate:
· activități de facilitare a identificării și remedierii dificultăților de învățare și psihocomportamentale,
· activitati de îngrijire, asistență și abilitare/reabilitare,
· servicii educaționale, educativ-complementare, sociale și de socializare, desfășurate în forme de învățământ de masă, în contexte atipice (la domiciliu, în spitale etc.) sau în forme de învățământ special ori în relație cu acestea.
Alte activități vor viza dezvoltarea resurselor umane din unitățile de învățământ și din sfera serviciilor sociale pe teme legate de:
· educația incluzivă,
· îmbunătățirea infrastructurii educaționale și sociale,
· campanii de informare etc.
REPERE LEGISLATIVE
• Legislaţia internaţională:
- Strategia U.E. Europa 2020 din 3.03.2010/Bruxelles privind creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii
• Legislaţia națională:
- Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011
- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor -Ordinul M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a unităților de învățământ preuniversitar
- O.M.E.C.T.S. nr. 5555/2011 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Judeţean de Resurse şi Asistentă Educaţională
- Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România, 2015-2010
- Strategia Națională privind Protecția și Promovarea Drepturilor Copiilor, 2014-2020
- Strategia Națională pentru Protecția, Integrarea și Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități, 2014-2020
- Strategia Națională pentru incluziunea socială a cetățenilor români de etnie romă, 2012-2020
În iunie 2015, Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, document programatic ce conține mecanisme și măsuri care urmează să fie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta între 18-24 de ani care au finalizat cel mult clasa a opta și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Obiectivul Strategiei este reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii cu șase procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020, atingând astfel ținta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020.