Metoda R.A.I.

Metoda R. A. I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu elevii săi, investighează rezultatele obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de aruncare a unui obiect mic şi uşor (minge) de la un elev la altul.

Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi. Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către profesorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor- ancoră.

Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către dascălul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră.

Eu le-am  sugerat elevilor următoarele întrebări:

− Ce ştii despre........................?

− Despre ce ai învăţat în lecţia.....................?

− Cum justifici faptul că.........................?

− Care crezi că sunt consecinţele faptului................?

− Ce ţi s-a părut mai dificil din...........................?

− De ce alte experienţe sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai învăţat?

Întrebările adresate de ei au fost însă mult mai variate, uneori surprinzându-mă cu formulările lor. A căpătat mulţi adepţi la mine în clasă această metodă, datorită aspectului ludic pe care-l are, dat şi de folosirea unei păpuşi din fire- Maricica- în loc de minge…

Se poate folosi cu succes la toate disciplinele şi este perfectă pentru tabla înmulţirii !

Vă propun şi modelul listei de verificare pe care l-am utilizat în evaluarea orală, folosind metoda RAI, pentru a contabiliza răspunsurile date de către elevi:

Data...................

Disciplina.....................................................

Conţinutul învăţării............................................................................................

 (  Unde „-” înseamnă slab,   „~”înseamnă mediu,  „+”- bine,   „!”-foarte bine,   „!!”-excepţional.)

Proiectul

Noua metodologie didactică, adecvată obiectivelor învăţământului actual, impune o

reconsiderare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ astfel încât acestea să determine activizarea optimă a elevilor atât în plan intelectual – prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare – cât şi prin formarea spiritului de iniţiativă. Aceasta impune folosirea unor metode menite să mărească potenţialul intelectual al elevilor, angajarea lor la un efort personal în actul învăţării, cu o eficienţă maximă formativă. Instruirea trebuie să-l situeze pe elev în prim-plan, punându-se accent pe munca individuală, pe descoperirea personală a lumii reale, prin observare, investigare, formulare de ipoteze, experimentare şi formulare de concluzii. O metodă care să întrunească toate aceste considerente este metoda proiectului. Ea îmbină cercetarea cu acţiunea, antrenează elevii la rezolvarea unor probleme practice, acumulând un plus de informaţie şi stimulându-i la autoevaluare.

            Proiectul facilitează participarea elevilor la evaluarea propriilor activităţi şi permite

învăţătorului consemnarea progresului individual a elevului, formarea unei baze de evaluare a calităţii realizărilor unui elev dintr-o varietate de surse. Poate fi realizat individual sau prin munca în grup (în care rolul fiecăruia este individualizat). În cadrul proiectelor de grup se recomandă să fie atâtea tipuri de sarcini încât fiecare elev să poată rezolva ceva creativ, creativitatea fiind criteriul general în evaluarea calităţii proiectului, prin gradul de noutate pe care îl aduce.

            Tema proiectului poate fi aleasă de învăţător sau poate fi stabilită împreună cu elevii, aceştia fiind tot timpul consiliaţi de învăţător. Accentul se pune pe stimularea efortului propriu al elevilor, pe încurajarea iniţiativei, lăsând acestora mai multă libertate de rezolvare prin ei înşişi a problemelor, prin alegerea metodelor şi a tehnicilor de lucru, pe stabilirea mijloacelor materiale şi tehnice de care ar avea nevoie, pe urmărirea sarcinilor individuale şi autocontrolul îndeplinirii lor, pe sinteza finală, făcându-i pe cei care l-au conceput să se simtă răspunzători faţă de realizarea lui.

            Învăţătorul trebuie să fie prezent în umbră, pentru a veghea ca unele intenţii să nu pălească în faţa dificultăţilor ce se pot ivi în calea realizării unui proiect stabilit. El nu îndrumă pas cu pas demersul elevilor, nu-şi face cunoscute toate punctele sale de vedere, pentru că aceasta ar însemna o revenire la învăţământul tradiţional. Rolul său este de animator, consultant sau for de avizare şi sancţionare a rezultatelor parţiale şi finale. Învăţătorul asigură discutarea proiectului, analizează mijloacele lui de realizare, facilitează critica asupra punctelor de vedere, determină modul în care se va încheia activitatea, cooperează cu elevii, dar fără a se substitui efortului şi activităţii acestora.

Pornind de la ideea  potrivit căreia activitatea de grup este stimulativă şi din dorinţa de a crea copiilor oportunitatea de a dezvolta o învăţare activă, extinsă până la limitele pe care şi le stabileşte copilul şi bazându-mă pe interesul manifestat de copii pentru anumite subiecte am desfăşurat cu elevii mei proiecte cu teme variate: „Evoluţia lucrurilor”; „Pe urmele marilor înaintaşi”; „Anotimpurile”; „Ziua porţilor deschise”; „Bucuriile toamnei”; „Bucuriile primăverii”; „Decada interculturalităţii”; „Cartea – izvor de înţelepciune”; „Sănătatea – bunul cel mai de preţ”; „România – o stea printre stelele Uniunii Europene” „Poveste de iarnă”; „Lectura – zborul cu propriile aripi” și multe altele.

De un real succes s-a bucurat proiectul ”Atelierul de poezii”. Deoarece în manuale se întâlnesc texte literare ce aparţin genului liric, greu de înțeles de către elevii din ciclul primar, am recurs la mai multe sarcini de lucru care duc la stimularea creativității elevilor. Înţelegerea sensului figurat, descoperirea figurilor de stil se face prin colaborare învăţător-elev sau elevi în echipă supravegheaţi şi îndrumaţi atent de învăţător. De priceperea învăţătorului, de cultura sa literară, de răbdarea şi înţelegerea pentru copii şi copilărie depinde succesul şi valoarea formativă a unor lecţii de literatură română ce cuprind texte cu conţinut liric. Astfel, elevii au fost împărțiți pe grupe și fiecare grupă a primit mai multe sarcini de lucru (prezentate mai jos) adecvate particularităților fiecărui elev în parte, astfel încât fiecare participant să aibă un rol anume. În evaluare s-a ținut cont de gradul de noutate și creativitate adus de fiecare elev.

În fiecare grupă au fost așezate regulile atelierului de poezii. Copiii sunt implicaţi activ în procesul de învăţare, îşi construiesc învăţarea prin operarea cu idei, cunoştinţe şi concepţii pe care le posedă deja, învaţă prin cooperare, interacţionând unii cu ceilalţi, sunt încurajaţi să se exprime liber, dar să manifeste respect pentru opinia celuilalt. Deoarece sunt antrenaţi în procurarea materialelor, în colectarea şi analiza datelor, copiii devin mai responsabili, au mai multă încredere în forţele proprii, au şansa de a-şi planifica propriile activităţi şi au prilejul de a se bucura de finalitatea activităţii desfăşurate.