Primul pas al analizei a constat în identificarea modalităților de formare (tipul de program, durata în ani, nivelul de formare necesară și durata stagiului de practică) a cadrelor didactice  pentru mediul preuniversitare din Uniunea Europeană pentru fiecare dintre cele patru nivele: preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior. La modul general, rezultatele arată că pentru formarea cadrelor didactice preuniversitare perioada de formare este cuprinsă între 2 ani și 6 ani.

Totodată, întâlnim formare la nivel ISCED 3 pentru învățământul preșcolar până la studii masterale pentru toate nivelele.

Stagiul de practică sub forma de stagiatură este întâlnit în diferite state cu durată între 1 și 2 ani, după finalizarea studiilor de licență și/sau masterat.

De asemenea, întâlnim atât programe concurente, cât și consecutive; precum și situații în care cele două tipuri de programe sunt ofertate simultan.

Vom analiza câteva cazuri pentru a putea prezenta o imagine integrată a acestor rezultate. Cele 34 de cazuri prezentate sunt organizate în ordine crescătoare a numărului de ani de studiu necesar pentru certificarea în profesia didactică.

 

Totodată, observarea poate releva relația dintre numărul de ani de studiu și nivelul de studiu, ori durata stagiului de practică. Paragrafele de mai jos prezintă o sinteză a datelor culese, astfel încât să poată fi identificate cele mai des utilizate modalități de design ale programelor de formare.

Pentru învățământul preșcolar avem o abordare extrem de diversă.

Din cele 34 de cazuri analizate, 25 (ex.: Italia, Spania, Norvegia) prezintă programe concurente, 1 (Franța) consecutiv și în 6 (ex.: Portugalia, Marea Britanie, Bulgaria) cazuri sunt folosite ambele abordări.

Analiza duratei studiilor arată că 2 cazuri (Malta, Letonia) prezintă programe cu durată de 2 ani, 11 (ex.: România, Polonia, Germania, Belgia, Estonia) de trei ani,     13 (ex.: Turcia, Olanda, Cehia, Bulgaria) cazuri prezintă programe cu durata de 4 ani, 4 (ex.: Italia, Austria, Finlanda), cazuri prezintă programe cu durata de 5 ani, iar un singur caz prezintă program de formare pentru preșcolar de 6 ani (Franța).

Totodată, în 2 cazuri (ex.: Portugalia, Franța) avem programe de nivel masteral, în alte 25 (ex.: România, Italia, Norvegia, Danemarca, Estonia) de nivel licență și în       5 (ex.: Malta, Germania, Cehia) de nivel post-secundar superior.

Stagiatura de practică pedagogică apare în 7 (ex.: Estonia, Croația, Anglia) cazuri. Dintre acestea în 6 (ex.: Turcia, Irlanda de Nord, Portugalia) este de 1 an și în ultimul

(Franța) de doi ani.

Cel mai utilizat model pare a fi cel în care pregătirea didactică are o durata de 3 ani, la nivel de licența și nu prezintă stagiu de practică separat de perioada de formare.

În învățământul primar pregătirea cadrelor didactice pentru pare a fi ceva mai unitară. Din cele 34 de cazuri analizate, 25 (ex.: Germania, Ungaria, Danemarca) prezintă programe concurente, 1 (Franța) consecutive și în 6 (ex.: Irlanda, Polonia) cazuri sunt folosite ambele abordări.

Analiza duratei studiilor arată că în 7 cazuri (Austria, Belgia, Irlanda și România) sunt prezentate programe cu durată de 3 ani, 17 cazuri (ex.: Danemarca, Estonia, Islanda, Lituania, Malta, Norvegia, Anglia  și Turcia) de 4 ani, iar într-un singur caz (Italia) programul are o durată de 5 ani. Totodată, în 4 cazuri (ex.: Cehia, Estonia, Portugalia, Franța) avem programe de nivel masteral, iar în alte 26 de cazuri (ex.: România, Turcia, Norvegia, Danemarca etc.) de nivel licență. Stagiul de practică pedagogică apare în 8 cazuri (ex.: Estonia, Turcia, Anglia). Dintre acestea în 7 (ex.: Turcia, Estonia, Anglia) sunt de 1 an și într-un caz (Portugalia) de doi ani. Se poate observa că cel mai întâlnit este modelul de studiu de 4 ani la nivel de licență, fără un stagiu de practică alocat separat perioadei de studiu.

În învățământul secundar inferior programele de formare a cadrelor didactice pentru au un design variat la nivelul statelor europene.

Din cele 34 de cazuri analizate, 6 (ex.: Slovacia, Germania, Belgia ) prezintă programe concurente, 7 (ex.: Spania, Ungaria, Italia) consecutive și în                        19 (ex.: România, Olanda, Suedia) cazuri sunt folosite ambele abordări.

Analiza duratei studiilor arată că în 4 cazuri (România, Belgia și Portugalia) sunt prezentate programe cu durată de trei ani, 13 (ex.: Danemarca, Lituania, Malta, Norvegia, Anglia etc.) de patru ani, iar în două cazuri (Italia și Germania) programul are o durată de 5 ani.

Totodată, în 13 cazuri (ex.: Cehia, Estonia, Irlanda etc.) avem programe de nivel masteral, în alte 19 (ex.: România, Lituania, Malta, Anglia etc.) de nivel licență. Stagiatura de practică pedagogică apare în 11 cazuri  (ex.: Austria, Luxemburg, Germania, Irlanda).

Dintre acestea în 8 (ex.: Turcia, Irlanda, Anglia) stagiatura este de 1 an și în 3 cazuri (Luxemburg, Germania, Cipru) de doi ani. Astfel pentru formarea cadrelor didactice din învățământul secundar inferior cel mai întâlnit model de formare este la nivel de licență cu o durată de 4 ani și/ sau un an alocat pentru stagiul de practică. 

Programele de formare a cadrelor didactice pentru învățământul secundar superior prezintă abordări destul de diferite de la țară la țară. Din cele 34 de cazuri analizate, 2 (Slovacia, Germania) prezintă programe concurente, 12 (ex.: Austria, Turcia, Danemarca) consecutive și în 17 (ex.: România, Ucraina, Portugalia) cazuri sunt folosite ambele abordări.

Analiza duratei studiilor arată că în 10 cazuri (Belgia, Islanda, Lituania, Norvegia, Anglia etc.)  sunt prezentate programe cu durată de patru ani, iar în 2 (Italia și Germania) de cinci ani. Totodată, în 22 cazuri (ex.: Polonia, Estonia, Finlanda etc.) avem programe de nivel masteral, în alte 12 (ex.: Anglia, Irlanda; Belgia etc.) de nivel licență. Stagiatura de practică pedagogică apare în 11 cazuri  (ex.: Austria, Luxemburg, Germania, Irlanda). Dintre acestea în 8 (ex.: Estonia, Croația, Turcia, Portugalia) este de 1 an și în 3 cazuri (Luxemburg, Germania, Cipru) de doi ani.

Se observă astfel că modelul cel mai întâlnit de formare are o durată de 5 ani, incluzând studii masterale. Totodată, anul de stagiu de practică este prezent într-un număr semnificativ de țări.

Pentru efectuarea comparaților dintre rezultate obținute la testări internaționale de diferite țări europene, au fost alese țările ce au participat cel puțin la una dintre testările TIMISS, PIRLS sau PISA și pentru care există date despre modalitatea de formare a cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior conform datelor prezentate anterior.

Așadar, țările incluse în analize sunt: Austria, Belgia (pentru fiecare dintre cele trei regiuni), Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Anglia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Ungaria, Irlanda, Islanda, Italia, Lituania, Luxembourg, Letonia, Malta, Irlanda de Nord, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Turcia.

Pentru o mai mare acuratețe a rezultate s-au selectat țările și în funcție de existența rezultatelor sau nu la testări internaționale până la clasa a patra și mai apoi până la nivel liceal. Astfel din cele 33 de țări, Estonia, Grecia, Islanda, Luxembourg, Letonia și Belgia (de) nu prezintă rezultate pentru PIRLS și TIMISS pentru clasa a patra, iar Irlanda de Nord nu prezintă rezultate pentru TIMISS clasa a opta și PISA clasele a opta și a noua.

Ca atare, eșantionul pentru învățământul până la clasa a IV-a a fost format din 27 de țări, iar pentru învățământul secundar din 32 de țări.

Multipla specializare în Europa

 Conform The European Higher Education Area 2015: Bologna Process Implementation Report (European Commission/EACEA/Eurydice, 2015) țările din Uniunea Europeană oferă posibilitatea de programe de studiu la nivel de licență cu specializare multiplă.

Majoritatea țarilor se regăsesc în pragul cuprins între valori peste 0 și până la 2,5% la nivel de țară în ofertarea de specializări cel puțin duble în rândul programelor de licență.

Câteva țări (cinci) prezintă o situație favorabilă cu peste 10% dintre instituții ofertante de programe de licență cu specializare multiplă.

Plecând de la datele de mai sus, a fost aleasă pentru exemplificare câte o țară reprezentativă pentru fiecare din interval.

Astfel, în Marea Britanie se găsesc programe de studiu la nivel de licență ce combină diferite domenii în diferite feluri. Fie sunt presetate în diferite combinații de către universități, fie sunt etalate liste de domenii principale ce pot fi combinate cu domenii secundare într-un raport de 75%-25% sau în raport de 50%-50%.

Cele două domenii alese pot să fie din aceeași arie sau pot să fie din arii diferite.

Câteva dintre aceste universități sunt:

- University of Derby (www.derby.ac.uk) care oferă de exemplu 4 zone de domenii, iar studenții pot combină două domenii din oricare două zone, putând să obțină combinații de tipul Biology and Law (Biologie și drept), Politics and Media Studies (Șiințe politice și media), Matehmatics and English (Matematică și engleză), etc.;

- University of Hertfordshire (www.herts.ac.uk) oferă programe de studiu combinate predefinite precum Business and European Languages (Business și limbi europene), - - Human Geography and Sports (Geografie umană și sport), Computing and Philosophy (Informatică și filosofie) și altele.

- University of Sheffield (www.sheffield.ac.uk) oferă posibilitatea de a alege chiar și trei domenii de specialitate în cadrul unui program de licență dacă acestea sunt din arii similare, sau două domenii din arii diferite, ca de exemplu Archeology, Music and German (Arheologie, muzică și germană), French, Sociology și Theatre (Franceză, Sociologie și Teatru) sau English and History (Engleză și Istorie), Mathematics and Philosophy (Matematică și Filosofie) și altele.

Orice student își dorește să înceapă studii de licență în Marea Britanie, are opțiunea, aproape la orice universitate, să combine cel puțin două domenii de specializare, în diferite proporții, cu un grad foarte crescut de flexibilitate.

În multe dintre cazurile menționate mai sus, durata de studii este de 3 ani, mai ales daca cele două specializări nu aparțin științelor exacte, dar există cazuri unde studiile durează 4 ani, cu acumularea a 240 de credite, în special pentru domeniile ce aparțin științelor exacte.

În Spania, se găsesc preponderent programe cu dublă specializare, cu cazuri în care acestea sunt oferite chiar de către universități diferite sub formă de parteneriat universitar.

Un astfel de exemplu este programul de licență Business Management and Administration (Managementul și administrarea afacerilor) oferit de către Universitatea din Valencia (www.uv.es) în parteneriat cu Universitatea din Nantes, Franța. Se găsesc și programe de studiu cu dublă specializare ofertate de către o singură universitate.

Un exemplu în acest sens este Universitatea Independentă din Barcelona (www.uic.es/en) ce oferă programe de studiu de tipul Law and International Studies (Drept și studii internaționale), Humanities and Cultural Studies + Business Administration (Studii umanistice și culturale, alături de administrarea afacerilor) sau Journalism and Mass Communication (Jurnalism și Comunicare în masă) și ESADE. Un alt exemplu poate fi Ramon Llull University (www.esade.edu/grados/eng) ce oferă programe de tip Double degree in Business Administration and Law (Dublă specializare în Administrarea afacerilor și drept). Raportul dintre cele două specializări în toate cazurile menționate mai sus sunt de 50% - 50%, iar durata de studii poate dura între 4 ani și 5 ani și jumătate pentru obținerea dublei specializări, în funcție de caz și de universitate. Un student ce decide să studieze în Spania o dublă specializare trebuie așadar să știe că durata de studii poate să fie mai lungă decât în cazul unei singure specializări, iar evident numărul de credite necesare absolvirii crește cu câte 60 de credite per an, în funcție de durata programului de licență.

În Olanda, la fel ca în Spania, programele cu dublă specializare sunt preponderente, iar acestea oferă domenii din arii similare ca specializare secundară. Numărul de opțiuni în Olanda este mai scăzut, în concordanță cu nivelul la care se clasează Olanda la nivel european în rândul țărilor ce oferă specializare multiplă. În acest sens, un exemplu sunt programele de la Leiden University (www.universiteitleiden.nl/en) de tipul Economie și Management, Guvernare și Științe Politice sau Informatică și Biologie. Pe lângă programele de licență presetate de către universități există și posibilitatea altor combinații cu aprobare din partea unei comisii de studii, respectând un raport de 50% - 50% pentru cele două domenii ce pot fi combinate în obținerea unei duble specializări.

Dintre exemplele prezentate până acum, în Olanda opțiunile sunt cele mai limitate și oferă în general posibilitatea unei duble specializări în domenii ce în mod evident aparțin de aceeași arie de expertiză, sau unde combinarea celor două specializări creează în sine o arie de sine stătătoare cum ar fi Biologia Informatică. În același tip programele de studiu cu specializare dublă au aceeași durata de studiu, ca și programele cu specializare unică, și anume de 3 sau maxim 4 ani. Un student în Olanda poate să verifice ofertele universităților la nivel de programe de studiu deja stabilite, în jurul unei arii bine delimitate,  sau ar putea adăuga cu puțin mai mult efort o a doua specializare, dacă nu există deja, prin cerere specială către universitate. La finalul studiilor va trebui să acumuleze între 180 și 240 de credite pentru a obține dubla specializare.

Referințe bibliografice

- Carpeño, E. R. (2015). Initial teacher education in Japan and Spain. A comparative study. Journal of Comparative Education, 25, 101-129;

- European Commission/EACEA/Eurydice. (2015). The European Higher Education Area in 2015: Bologna Process Implementation Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union;

- Formarea cadrelor didactice în SUA. (2016). Accesat la http://www.teach.com;

- Preston, C. (2016). University-Based Teacher Preparation and Middle Grades Teacher Effectiveness. Journal of Teacher Education, 68(1), 1-15;

 

- Toth Silvia (responsabil raport), Raport al Centrului de Dezvoltare Academică, (2017) Formarea inițială a cadrelor didactice preuniversitare.  Programe de licență cu specializare multiplă. Date empirice şi exemple de-a lungul globului.  Universitatea de Vest din Timișoara.