(Acest proiect este propus pentru o clasă obişnuită, tipică, clasă în care sunt integraţi copii cu cerințe educative speciale - CES).
PROPUNĂTOR: NICOLAE MARCELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILIȚA / IALOMIȚA
CLASA: a III-a.
ARIA CURRICULARĂ Matematică și științe ale naturii
OBIECTUL: Ştiinţe ale naturii
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Plante cultivate şi spontane
CONŢINUT: Din ce este alcătuită o plantă ?
TIPUL LECŢIEI: predare – învăţare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE PENTRU ELEVII OBIŞNUIŢI:
COGNITIVE
OC1: să identifice părţile componente ale unei plante, având drept sprijin informaţiile dobândite prin observarea dirijată, cele din textul lecţiei şi discuţiile purtate în clasă;
OC2: să precizeze importanţa plantelor pentru celelalte vieţuitoare si pentru om;
OC3: să deseneze una din plantele observate si să indice prin săgeţi părţile componente ale acesteia, în condiţiile în care au fost intuite imaginile din manual si de pe planşe;
OC4: să marcheze asemănările si deosebirile dintre plantele cultivate si cele spontane;
OC5: să completeze informaţiile oferite de manual cu altele descoperite în alte surse de informare;
OC6: să lucreze individual/ în echipă pentru îndeplinirea unor sarcini.
PENTRU ELEVII CU C.E.S. :
Obiectivele OC1, OC3, OC6 sunt comune
Pentru elevul R N .:
OC2: să exprime prin desen importanţa plantelor pentru om , ( de exemplu, copii care sunt fericiţi, la joacă, într-un parc) ;
OC4: să observe într-un atlas botanic imagini cu plante cultivate si spontane ;
OC5: să completeze propoziţii lacunare cu informaţii despre plante;
OC7: să se plaseze mereu în competiţie cu sine însuşi, stimulat de către colegi si învăţătoare, pentru înţelegerea si efectuarea corectă a sarcinilor diferenţiate pe care le primeşte.
Pentru elevul M M :
OC2: să deseneze, după posibilităţile sale, plante dintr-un parc;
OC4: să intuiască, dirijat de un coleg tutore, unele plante din atlasul botanic;
OC5: să completeze câteva propoziţii lacunare, ajutat de către învăţătoare;
OC7: să-şi stimuleze dorinţa de autodepăşire, încurajat de colegi şi învăţătoare.
OBIECTIVE MOTRICE: (pentru toţi elevii, inclusiv pentru R N.şi M . M.)
OM1: să-si dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de către învăţătoare;
OM2: să mânuiască cu atenţie materialele oferite spre observare;
OBIECTIVE AFECTIVE: (comune)
OA1: să accepte solicitările învăţătoarei;
OA2: să se mobilizeze în rezolvarea exerciţiilor;
OA3: să manifeste interes în realizarea sarcinilor propuse;
OA4: să se bucure de aprecierile primite.
B. Metodologice:
a. strategia didactică: inductiv-deductivă;
b. metode si procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, activitate independentă, exerciţiul,jocul didactic, învăţarea pe echipe.
c. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
d. mijloace de învăţământ: planşe cu plante, Atlas botanic, E.D.P., Bucureşti, 1980; plante puse la încolţit, caiete auxiliare, fişe cu informaţii, ghivece cu flori.
C. Temporale: 45 min.
D. Umane: elevii, învăţătoarea clasei;
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Activitatea învăţătorului / Secvenţele activităţii |
Activitatea elevilor |
Activitatea elevilor cu cerinţe educative speciale |
1.Moment organizatoric
|
Constituirea grupelor de elevi. Distribuirea materialelor de lucru. |
Elevii primesc fişe pentru desen, caiet cu propoziţii lacunare scrise de către învăţător, creioane colorate. |
2.Reactualizarea cunoştinţelor( medii de viaţă) Învăţătoarea cere elevilor să definească mediile de viaţă, să motiveze de ce aleg plantele sau animalele anumite medii de viaţă, să exemplifice vieţuitoare care trăiesc în aceste medii, să explice cum pot rezista unele dintre ele în două medii de viaţă diferite. |
Elevii răspund: -locul din natură unde trăiesc vieţuitoarele; -vieţuitoarele preferă anumite condiţii de viaţă; -mediul de viaţă terestru/ mediul acvatic; -corpul lor se adaptează, suferind modificări. |
R N .va realiza un desen în care să reprezinte două –trei animale sau plante în mediul în care trăiesc.Ca model, va avea în faţă un atlas zoologic în care apar imagini cu vieţuitoare în mediul lor de viaţă..Apoi, va motiva de ce îndrăgeşte el aceste vieţuitoare si de ce nu si le poate imagina trăind în alte locuri.Dacă răspunde corect, învăţătoarea îl va recompensa, desenându-i pe fişă un soare care îi zâmbeşte, fericit că a răspuns bine.Dacă greşeşte, colegii de grupă îl vor ajuta,oferindu-i indicii de genul:”dacă nu ar trăi în apă, ce s-ar întâmpla cu peştii ?”;”raţa stă în apă atunci când…si pe uscat atunci când…” etc. M M . va primi o fişă pe care este desenat un mediu de viaţă terestru (în pădure), în care el va desena un animal care trăieşte acolo. La fel va trebui să facă, desenând un animal care trăieşte în apă. |
2. Captarea atenţiei Activitate frontală-îndrumă elevii să observe plante cultivate si îngrijite de ei; “Ce fel de corpuri sunt plantele? De ce?” “Descrieţi modul în care au fost cultivate.” |
Elevii observă plantele cultivate si îngrijite de ei.Răspund: -sunt corpuri cu viaţă; -răsar dintr-o sămânţă, se dezvoltă, cresc, se înmulţesc si mor Intuiesc părţile observabile ale plantelor din ghivece.Descriu modul în care au fost cultivate. |
R N . observă plantele din ghiveci, este solicitat să spună dacă vede toate părţile plantei. Este solicitat să spună unde este rădăcina plantei (în pământ). M M. este dirijat de către colegul său de bancă, acesta fiind unul foarte bun şi dispus să ajute, să observe părţile plantei. Acesta îi arată fiecare parte şi îl îndrumă să le numească împreună. |
3. Anunţarea temei si a obiectivelor urmărite
Se va anunţa tema lecţiei (alcătuirea plantei) si obiectivele urmărite(recunoaşterea părţilor plantei, cunoaşterea importanţei lor, recunoaşterea plantelor cultivate si spontane). |
Ascultă cu atenţie care este tema si obiectivele. |
R N .şi M M. ascultă ce temă vor învăţa si ce vor încerca să înţeleagă din această activitate. Pentru a li se crea o motivaţie de a învăţa, învăţătoarea le promite drept răsplată pentru lucrul lor corect în această oră că vor primi în dar acele ghivece cu flori pe care le vor alege, pentru a le îngriji acasă. |
4. Dirijarea învăţării A) Intuirea imaginilor din manual |
Elevii vor observa în imaginile din manual copii care plantează flori, pomi în curtea şcolii) si vor preciza părţile componente ale plantelor. |
R N . şi M M. vor observa imaginile si repetă,după un coleg care a dat răspunsul corect, care sunt părţile plantei. În acelaşi timp, le arată pe o planşă în care sunt reprezentate schiţat.
|
B) Observarea unei plante Li se prezintă elevilor o plantă care are toate părţile componente. Notează la tablă , sub formă de schemă, noţiunile transmise. |
Elevii urmăresc părţile componente ale plantei în mărime naturală, dar si la planşă. Notează în caiete sub formă de schemă noţiunile însuşite. |
R N . observă părţile plantei si completează propoziţiile lacunare, ajutat de învăţătoare. “Plantele sunt corpuri cu viaţă. Ele sunt alcătuite din: -rădăcină -tulpină -frunze -flori-fructe-seminţe” M M . primeşte o fişă în care sunt desenate cu creion negru părţile plantei şi indicate denumirile fiecăreia. El va reveni asupra lor, colorându-le în culoarea pe care o au în natură. Repetă cum se numesc părţile principale ale plantei. |
C) Identificarea importanţei plantelor (pentru om si vieţuitoare |
Deducerea cu ajutorul conversaţiei a rolului plantelor pentru om si vieţuitoare: -asigură hrana omului si a animalelor; -asigură oxigenul necesar vieţii; -aduc precipitaţii (pădurea) etc. |
R N primeşte sarcină să deseneze legume pe care le consumă cu plăcere si să asculte explicaţiile pe care le dau colegii lui. Sau, poate să aleagă să deseneze un parc plin de pomi si copii care se joacă, fericiţi. M M . are ca sarcină să deseneze planta care îi place mai mult. Trebuie să fie atent să aibă toate părţile principale, inclusiv rădăcina fixată în pământ. Va fi monitorizat de către învăţătoare. |
D)Compararea unei plante cultivate cu o plantă din flora spontană |
Elevii observă pe planşă plante cultivate(fasole,grâu,varză) si deduc modul de cultivare-plantă cultivată Motivează de ce cultivă omul plante.Observă o plantă din flora spontană.Descoperă denumirea si importanţa ei.Completează schema.
|
R N . este dirijat să observe plantele cultivate de om si pe cele spontane, timp în care ascultă cu atenţie care sunt diferenţele dintre cele două tipuri de plante.Este solicitat să repete clasificarea plantelor:cultivate si spontane. Completează propoziţiile: Plantele semănate si îngrijite de om se numesc plante cultivate. Plantele care cresc si se înmulţesc singure sunt plante spontane. Este verificat si ajutat de învăţătoare. La fel se va proceda şi cu M M., pe care îl va dirija, alături de învăţătoare şi colegul de bancă, care îl ajută să disocieze cele două noţiuni arătându-i în momentul completării propoziţiilor lacunare exemple de plante din fiecare categorie. |
E)Identificarea asemănărilor /deosebirilor dintre plantele terestre si cele acvatice. |
Elevii sunt dirijaţi să observe si să compare o plantă care trăieşte în mediul terestru cu o plantă acvatică.Le denumesc. |
R N . repetă ce plante vede pe planşă dintre cele terestre si dintre cele acvatice.Dacă greşeşte este ajutat să verbalizeze. M M observă, alături de colegi. Le arată, verbalizează. |
6.Fixarea cunoştinţelor |
*Activitate frontală Exerciţiul nr. 1, p. 17-intuirea imaginilor si alegerea răspunsului corect; Exerciţiul nr.2-alcătuirea plantei; Exerciţiul nr.3-gruparea unor plante după forma de cultivare. *Activitate pe grupe mici Exerciţiile nr.1 si 2 din caietul special (pot apela la ajutorul colegului de bancă). |
R N . şi M M . sunt ajutati de colegii de bancă, aceştia fiind dintre cei mai buni la învăţătură,să aleagă răspunsul corect. Le motivează alegerea răspunsului. Învăţătoarea verifică si dă indicaţii. Se lucrează în colaborare, sub atenta îndrumare a învăţătoarei. |
7.Obţinerea performanţei *feed-back-ul |
*Activitate independentă Elevii rezolvă sarcinile exerciţiilor nr.4,5,6-p.18, din caietul special: -să deseneze un copac si să indice părţile plantei; -să recunoască plantele care s-au “rătăcit” în imagine; să asocieze desenul cu denumirea plantei. |
Sarcinile îi sunt date sub formă de joc: “Înţepăm cu săgeata locul rădăcinii, al tulpinii etc.Să le arătăm drumul spre casă plantelor care s-au rătăcit!Caută între denumiri si potriveşte cu desenul.” Dacă rezolvă satisfăcător sunt lăudati, dacă greşesc sunt ajutaţi. |
8.Asigurarea retenţiei si transferului |
*Tema pentru acasă-ex. nr.2, p.17(caietul special); -organizarea unei activităţi pe echipe de colectare de plante medicinale si date despre importanţa lor; „Vrei să ştii mai mult?”(date noi despre plante si importanţa lor). *Aprecieri si recomandări conform răspunsurilor date si gradului de participare la lecţie. |
R N .va rezolva sarcinile din temă îndrumat de părinți Este încurajat să caute la bibliotecă, informaţii despre plante. M M . va rezolva tema ajutat de către părinţii care primesc indicaţii de la învăţătoare. Se oferă cu plăcere să colecteze plante, împreună cu mama, în timpul unei plimbări pe câmpul din apropierea şcolii. Pentru că au rezolvat bine sarcinile primite, primesc în dar ghiveciul cu floarea care le-a plăcut cel mai mult.
|