Epoca în care trăim este puternic dominată de expansiunea știintei și a tehnicii în toate domeniile de activitate și de accelerarea continuă a ritmului de viata al oamenilor.

Aceste caracteristici ale contemporaneității au consecințe directe și asupra tinerei generații, care trebuie să facă față atât cerințelor actuale ale societăți, cât și dezvoltării sociale ulterioare.

Marirea volumului de informații în toate domeniile si uzura accelerata a cunoștințelor pretind adaptarea continuă a obiectivelor școlii romanesti, a conținutului, formelor și metodelor de învățământ acestei dinamici informaționale.

În plus, noul ritm de viață care solicită omul intens, din punct de vedere social, cultural și profesional se răsfrânge și asupra elevului din tara noastra.

“Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)

În orice domeniu este necesar să cunoști materialul de prelucrat, astfel încât să poți utiliza uneltele adecvate pentru finalitatea dorită. În domeniul educației, această identificare trebuie făcută foarte atent, cu atât mai mult cu cât „materialul” este unul uman, prin urmare individual, de cele mai multe ori chiar imprevizibil.

Actualele activități instructiv-educative sunt centrate pe aceasta individualitate a tinerilor, de aici și nevoia de a utiliza metode variate de predare, selectate atent, în funcție de personalitatea și nevoile celor care urmează a fi „prelucrați”. Astfel, în activitatea didactică, este indicat să putem identifica din timp elevii cu un potențial crescut sau scăzut în diferite domenii de activitate.

In sens general mediul include toti factorii naturali, artificiali si socio-umani (socioculturali) care pot influenta individul. Mediul si individul constituie doua entitati cu functii complementare, prima oferind posibilitati nelimitate pentru actiunea celeilalte, iar aceasta imbogatind si diversificand componentele celei dintai .

Mediul social actioneaza prin intermediul diferitilor factori educationali (familia, scoala, institutii si organizatii culturale (si/sau educative), mass media etc.), intr-un mod neomogen (influentele pot fi spontane sau organizate), dar fundamental.

Principalele medii educationale sunt: familiascoalainstitutiile de ocrotire socialainstitutiile extrascolare culturalemediul si comunitatea profesionalacomunitatea religioasa, comunitatea nationala si cea internationala.


INTEGRAREA NOILOR TEHNOLOGII ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

1. Utilizarea TIC în educație

Pe fondul schimbărilor majore in domeniul tehnologic din ultimii ani si a progresului extraordinar in domeniul comunicațiilor, utilizarea accentuată a tehnologiilor moderne si implicit a elearning-ului în activitatea didactică ar putea deveni una dintre realizările importante ale secolului nostru. Utilizarea tehnologiilor informaționale moderne atribuie noi dimensiuni procesului de predare-învățare-evaluare. În mai multe ţări, și în România sunt elaborate strategii şi programe naţionale vizând implementarea TIC în procesul de învățământ la toate nivelurile, inclusiv a impunerii manualelor digitale si resurselor informatice ca principale resurse materiale la clasă.

Integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică face parte din evoluţia naturală a învăţării şi este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere. Studii recente (2009) relevă că ariile prioritare susţinute de TIC sunt: matematica (87%), limba engleză (77%) ştiinţele (62%). (Harnessing Technology Review, 2008) [1] .

In sens general mediul include toti factorii naturali, artificiali si socio-umani (socioculturali) care pot influenta individul. Mediul si individul constituie doua entitati cu functii complementare, prima oferind posibilitati nelimitate pentru actiunea celeilalte, iar aceasta imbogatind si diversificand componentele celei dintai .

Mediul social actioneaza prin intermediul diferitilor factori educationali (familia, scoala, institutii si organizatii culturale (si/sau educative), mass media etc.), intr-un mod neomogen (influentele pot fi spontane sau organizate), dar fundamental.