Teoriile care s-au impus în literatura de specialitate relativ la învăţare reprezintă abordări diferite ale mecanismelor generale care stau la baza acestui proces. Behavioriştii accentuează importantă relaţiei stimul - răspuns în învăţare şi reduc la minimum rolul procesarilor cognitive. Cognitiviştii acordă un rol major procesărilor informaţionale care au loc între input şi output, punând astfel un accent mare pe ceea ce se întâmplă în “cutia neagră”. Teoria socială a învăţării accentuează rolul pe care îl are în procesul de învăţare experienţă socială a unei persoane. Teoriile invăţării sunt aceleaşi pentru toate vârstele, avînd principii diferite pantru fiecare forma de învăţământ şi etapa a dezvoltării bio-psiho-socială.
La mijlocul anilor 1960 Malcolm Knowles a utilizat pentru prima dată termenul "andragogie" pentru a descrie educaţia pentru adulţi. În timp ce termenul pedagogie este utilizat, în general, pentru a descrie "ştiinţa predării la copii” cel de andragogie se referă la "arta şi ştiinţa de a ajuta adulţii să înveţe". (Knowles 1970). Knowles a fost cel dintâi care a teoretizat în mod clar modul în care învaţă adulţii şi a descris învăţarea la adulţi ca un proces autodirijat de investigare. Knowles a formulat următoarele teze:
Citește mai mult: Teorii ale învățării din perspectiva ANDROGENIEI
Pregatirea profesorului are un caracter sistematic si organizat si se realizeaza in invatamant pe baza unor planuri si programe de invatamant.
Sistemul de pregatire al cadrelor didactice este determinat de obiectivele care stau in fata scolii, de nivelul cresterii civilizatiei materiale si spirituale a intregii populatii, ceea ce exprima formula de ,,comanda sociala". Prin acest sistem se tine seama de progresele stiintei si tehnicii, de realizarile obtinute in domeniul artei, de dezvoltarea exagerata a societatii, de nevoile prezente si de perspectivele privind pregatirea viitorilor specialisti pentru diversele domenii de activitate.
Citește mai mult: MOTIVAREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU FORMARE. RELATIA CU SATISFACTIA PROFESIONALA
Educaţia şi formarea au fost definite ca aspecte esenţiale ale strategiei de la Lisabona a Uniunii Europene pentru locuri de muncă, dezvoltare şi coeziune socială.
În anul 2000 la Lisabona Consiliul Europei a cerut adaptarea şi modernizarea sistemelor de educaţie şi formare în perspectiva învăţării pe toată durata vieţii şi a stabilit ca până în 2010 Uniunea Europeana să devină cea mai dinamică economie bazată pe cunoştinţe din lume.
În acest context, Consiliul Europei şi Comisia Europeană au stabilit programul de activitate Educaţie şi Formare 2010, program ce a inclus formarea unor Grupuri Expert, printre care unul centrat pe profesori si formatori. Acestui grup i s-a cerut să analizeze practici ale politicilor care aveau ca scop îmbunătăţirea educaţiei si a performanţei profesorilor şi formatorilor în contextul procesului de schimbare a rolului lor în societate, al creşterii complexităţii şi responsabilităţilor cadrelor didactice, dar şi în contextul unor medii din ce în ce mai dificile în care îşi desfăşoară activitatea.
Copiii din întreaga lume trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi, consideră UNICEF. „Copiii nu sunt adulţi. Ei nu pot face toate lucrurile de care sunt capabili adulţii. Ca urmare, ei au nevoie de protecţie specială. Copiii au nevoie de un mediu special care să-i protejeze, un mediu care trebuie garantat de adulţi. De aceea este necesar să formulăm clar drepturile copiilor pe care, mai apoi trebuie să le impunem."
(Helga Kuhn, purtătoarea de cuvânt a organizaţiei pentru copii, UNICEF)
Problematica drepturilor copilului şi ale tânărului s-a aflat, în permanenţă, în atenţia organismelor internaţionale, încă de la adoptarea, la 10 decembrie 1948 a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Diferite calitativ de cele ale adulţilor, drepturile copilului fac obiectul a numeroase documente, cu sau fără forţă juridică, cu caracter universal sau regional, ce enunţă principiile, standardele şi normele ce trebuiesc respectate de către state în raporturile cu cei mai tineri cetăţeni.
Citește mai mult: DREPTURILE ŞI NEVOILE COPILULUI VULNERABIL ÎN SOCIETATE
„Dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată!”
Tom Stoppard
Guvernul României adoptă hotărârea privind Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020
Elaborarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 are loc într-un moment de reconfigurare a tuturor politicilor publice, din toate sectoarele, în contextul pregătirii noii perioade de programare a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii, dar şi a respectării cu prioritate a obiectivelor incluse în Programul de Guvernare 2013-2016 şi a ţintelor stabilite şi asumate prin Strategia Europa 2020.
Citește mai mult: ANALIZA STRATEGIEI NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI