Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

Astăzi, conceptul de educaţie se extinde din ce în ce mai mult, iar diferitele forme educaţionale se pot ajuta reciproc, pentru a crea un tot sănătos. Cred că în acest domeniu este foarte important ca lucrurile să fie făcute într-un mod unitar şi că, dincolo de orice categorisire sau împărţire conceptuală, trebuie să privim lucrurile ca pe ceva închegat, care serveşte oamenilor, determinîndu-i să fie deschişi spre învăţare. Se ştie că sînt foarte multe lucruri de făcut în educaţia formală, dar şi în educaţia nonformală. Sunt provocări, neajunsuri, limite. Dar, în acelaşi timp, sunt şi oameni dedicaţi, iniţiative, idei.

Cum ajunge însă cineva să participe la proiecte de educaţie nonformală? Actorii implicaţi sunt din ce în ce mai numeroşi – de la ONG-uri la şcoli, de la centre culturale la biserici, de la instituţii publice la companii, de la teatre şi muzee. Punctele de pornire pot fi diferite, însă au la bază aceeaşi dorinţă de învăţare.

Tot mai multe metode de educaţie nonformală încep să apară şi în sistemul educaţional românesc. Importante din Occident, acestea au fost gândite în încercarea de a-i ajuta pe copii să înveţe mai repede şi mai bine, lucruri mai utile decât se poate învăţa prin metoda tradiţională de predare. Expertul în educaţie nonformală, Ştefan Pălărie, a explicat că învăţarea non-formală se face prin joacă, într-o atmosferă prietenoasă şi plină de energie.

Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.

 

Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

 Cultura include credinţe, tradiţii şi obiceiuri dobândite într-un anumit context, deci constituie un ansamblu de cunoştinţe, atitudini, deprinderi şi modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educaţie.

Termenul intercultural este utilizat, de obicei, atunci când vorbim de educaţie, iar multicultural, atunci când este vorba despre o societate diversificată din punct devedere cultural.

 

Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.

Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

Educaţia reprezintă o componentă complexă a existenţei umane, care asigură întâlnirea dintre individ, societate şi întreaga viaţă socială şi, prin aceasta, pregătirea şi formarea lui pentru viaţa prezentă şi pentru viitor. Menirea educaţiei de a pregăti omul de azi pentru ziua de mâine este dificilă, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un viitor pe care să-l cunoaştem în totalitatea sa,ci de unul schiţat, apoi proiectat şi anticipat,având în vedere schimbările rapide şi profunde din lumea contemporană. Educaţia nu mai poate fi doar reproducătoare a exigenţelor sociale,  ci se constituie într-un factor de propulsie socială, de progres, tocmai prin afirmarea caracterului ei prospectiv.