Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.

Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy  Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

COSP Nr: ......../ ...............

Numele şi prenumele beneficiarului:

Data şi locul nașterii:

Domiciliul: 

Şcoala/Instituţia:

Prof. itinerant si de sprijin:

Înv. /Profesor

Probleme cu care se confruntă copilul / elevul (rezultate ale evaluării complexe): întârziere mintală uşoară, tulburări instrumentale,  tulburări de învăţare


Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.

Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

 

            Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Lucian Blaga spunea că ”înțelepciunea și iubirea copilului este jocul”.

            Jocul, văzut ca modalitate de relație între eu (subiect) și lumea obiectelor și a relațiilor constituie formula primară a acțiunii umane. El este rezultatul unei coexistențe subiect-lume și este generat ca acțiune de interstimulare afectivă. Jocul constituie, astfel, o cale de organizare a cunoașterii.

            Mecanismele interioare ale  jocului sunt, în esență, mecanismele învățării. Pe măsură ce jocul organizează și dezvoltă cognația, el își pierde din ponderea elementelor stricte ale cunoașterii și devine o formă de relație obiectuală cu motivația lucidă și promovează învățarea.

După vârsta de șase ani, jocul îndeplinește cerințele învățării: transformarea,  modificarea structurilor și a funcțiilor mentale și organizarea lor după modelul activității intelectuale.

Violența este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audiovizuală informează în permanență cu privire la manifestările diverse ale acestui fenomen. De la formele cale mai agresive, precum războaie ori crime terifiante, bătăi, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si până la cele mai puțin șocante cum ar fi violențele verbale, toate acestea susținute de o abundență de imagini violente, se prezintă zilnic în fata ochilor noștri. În acest context, apariția diferitelor forme de violenta în mediul școlar pare aproape o fatalitate si devine, adesea un lucru obișnuit, cu care semenii coexista fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului.

Cuvântul violență provine din latinescul vis,  care înseamnă "forță" și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității fizice, adică a forței asupra altuia.

Potrivit tezelor lui Freud asupra frustrarii,  s-a constatat ca violența este totdeauna urmarea unei frustrări si că o frustrare antrenează totdeauna un comportament violent