Abordarea individualizată este un principiu psihopedagogic, care ordonează demersul educațional în conformitate cu particularitățile individuale de dezvoltare și condițiile de viață ale fiecărui copil. În abordarea individualizată își găsește reflectare tratamentul uman al copilului, acceptarea acestuia drept valoare excepțională. În acest sens, fiecare copil trebuie să fie un participant activ al procesului educațional. Fiecare copil este unic în felul său și aduce cu sine în procesul complex al învățării și dezvoltării o experiență, un stil de învățare, un model social, o interacțiune specifică, un ritm personal, un model de abordare.

Cunoașterea și valorificarea acestora constituie condiția inerentă pentru asigurarea progresului în dezvoltarea copilului.

Citește mai mult: IMPLEMENTAREA PLANULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Profesorul are un rol deosebit de important in orientarea si consilierea elevilor in vederea alegerii viitoarei lor cariere.

Orientarea si consilierea elevilor este un proces complex de pregatire si indrumare a elevilor, in functie de aptitudinile si interesele lor, spre acele forme de activitate scolara sau academice, care sa le permita sa opteze spre anumite domenii profesionale. Este necesar sa se cunoasca personalitatea elevului, sa se realizeze educarea sa in vederea alegerii carierei, sa fie informat cu privire la reteaua scolara, la profesiile existente, sa se consolideze si sa se indrume efectiv.

Educarea elevilor in vederea alegerii carierei, astfel incat acesta sa efectueze optiuni scolare si profesionale realiste, presupune transmiterea si insusirea unor informatii despre diferitele domenii ale realitatii, formare de priceperi si deprinderi, dezvoltarea intereselor, a   aptitudinilor generale si speciale, formarea unor trasaturi de caracter, volitive pozitive solicitate in profesia pentru care opteaza elevul. Aceasta activitate are un caracter permanent si vizeaza echilibrul intre ceea ce vrea, ceea ce poate si ceea ce trebuie sa faca elevul.

Citește mai mult: ROLUL CADRELOR DIDACTICE ÎN ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA ELEVILOR PRIVIND CARIERA LOR VIITOARE

 Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy  Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

Citește mai mult: Bune practici privind abordarea complexă a dizabilității. Teoriile privind cursul vieții (I)

Evaluarea copiilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă o etapă fundamentală în cunoașterea acestora, din punct de vedere psihologic, medical și social. Pe baza concluziilor evaluării, se elaborează programele de intervenție corectiv – recuperative și planul de servicii individualizat, care urmăresc dezvoltarea funcțiilor și mecanismelor compensatorii.

Evaluarea este un proces continuu și necesită colaborarea și comunicarea permanentă și diferențiată, atât între membrii echipei de evaluatori, cât și între aceștia și familia copilului cu cerințe educaționale speciale. Evaluarea unei persoane cu cerințe educaționale speciale sau aflate în dificultate se realizează conform normelor în vigoare, pe baza următoarelor principii:

Citește mai mult: Intervenția pentru integrarea în școala de masǎ a copiilor cu CES