- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Studiul de față analizează bune practici de formare profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate prin activitățile pe platforma educațională. Din această perspectivă, am avut în vedere următoarele aspecte: formatul prezentării optime a materialelor de studiu, formularea cerințelor aplicațiilor pentru cursantul pe platforma educațională, tipuri de activități pe platforma educațională și analiza acestora. Activitățile pe platforma educațională care au valorificat necesitățile de formare ale cadrelor didactice cu tipurile diferite de relații ce au intervenit între “actorii” din sistem și cu diferitele contexte de studiu se evidențiază ca având cel mai mare impact asupra învățării temeinice. Aplicarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în cadrul platformei de e-learning a însemnat nu numai o conversie de metode, tehnici, proceduri de derulare a proceselor educaţionale, ci şi o modificare a modului de gândire şi a mentalităţii cadrelor didactice titulare de discipline deveniți și tutori. Utilizarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în învățământul la distanță a permis trecerea de la învăţarea prin memorare la învăţarea prin aplicare, efectuarea de studii și proiecte, precum şi optimizarea întregului proces educaţional.
GÂNDIREA CRITICĂ ȘI CADRUL ERR (Evocare, Realizarea sensului, Reflectare) - ÎN ORELE DE LIMBA ROMÂNĂ
Gândirea critică este un proces asemănător cititului, scrisului, vorbitului și ascultatului. Este un proces activ, coordonat, complex, care presupune gândirea în mod autentic la ceva; este un nivel superior al gândirii.
Lectură și Scriere pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (LSDGC/ RWCT) este un proiect care întrunește pedagogi din diferite țări și are drept obiectiv implementarea metodelor și tehnicilor care, indiferent de materia de studiu și de nivelul de învățământ la care se aplică, promovează gândirea critică în cadrul celor trei etape denumite: Evocare, Realizarea sensului, Reflectare.
Cadrul ERR este un model în trei etape al predării învățării, care se bazează pe studierea aprofundată a felului cum învață cel mai bine oamenii poate fi folosită cu succes și în clasele din ciclul primar. Acest cadru este construit de specialiști pornind de la premisa că ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
Ce reprezintă o practică bună?
O “bună practică” poate fi definită:
O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.
Criteriile de identificare a bunelor practici
Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003. Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:
Citește mai mult: Bune practici privind conceptualizarea dizabilității copiilor de vârstă școlară
Ce reprezintă o practică bună?
O “bună practică” poate fi definită:
O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.
Criteriile de identificare a bunelor practici
Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003. Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:
Educaţia incluzivă este un sistem educaţional în care toate şcolile se străduiesc să ofere ,,educaţie pentru toţi”, adică un sistem care recunoaşte dreptul tuturor copiilor de a fi educaţi împreună şi care consideră că educaţia tuturor copiilor este la fel de importantă.
Acest tip de educaţie a apărut ca răspuns la neajunsurile educaţiei integrate, care nu a reuşit să împiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferenţe faţă de ,,norma” generală a populaţiei şcolare.
,,Incluziunea se referă la faptul că oricine indiferent de deficienţa sau dificultăţile pe care le întâmpină în învăţare, trebuie tratat ca un membru a societăţii, iar diversele servicii speciale de care are nevoie, trebuie furnizate în cadrul serviciilor sociale, educaţionale, medicale şi celălalte servicii puse la dispoziţia tuturor membrilor societăţii”. (ap. Popovici D. , 1999)
Şcoala incluzivă exprimă extinderea scopului şcolii obişnuite, în mare măsură, transformarea acesteia pentru a putea răspunde unei diversităţi mai mari de copii, în speţă copiilor marginalizaţi, defavorizaţi şi/sau excluşi de la educaţie.
Citește mai mult: Metode didactice active şi interactive în învăţământul preşcolar