- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Conform OMSCTS 5574 din 7 octombrie 2011 privind Organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, la articolul 3 punctul K, planul de intervenție personalizat este un ,,instrument de proiectare și implementare a activității educațional- terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activității de intervenție și atingerea finalităților prevăzute în planul de servicii individualizat’’( focalizat pe nevoile de dezvoltare ale copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale integrați în învățământul de masă).
Dacă nu ar exista planul de intervenție personalizat (P.I.P.-ul), activitatea de intervenție a profesorului itinerant/ de sprijin în colaborare cu profesorul de la clasă, dar și cu celelate instituții implicate, nu ar mai fi validă.
Citește mai mult: Importanța Planului de Intervenție Personalizat (PIP)
Rolul jocului şi al povestirilor în dezvoltarea socio-emoţională a copiilor
Jocul este considerat o strategie optimă pentru promovarea îngrijirii timpurii şi a dezvoltării. Jocul, în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor bogăţia, stimularea şi activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru învăţarea viitoare.
Jocul este un proces interdisciplinar, el încurajează toate tipurile de inteligenţă, conform teoriei inteligenţelor multiple a lui H. Gardner (1983): lingvistică, muzicală, logico-matematică, spaţială, corporal-chinestezică, personală şi socială (Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008, p.27). Prin joc, copiii:
Studierea motivaţiei în şcoală a pornit din nevoia de a înţelege şi utiliza factorii subiectivi care explică fluctuaţiile de randament şcolar. Ne întrebăm, de exemplu, de ce un elev, care posedă abilităţi cognitive şi competenţe mult mai mari decât ceilalţi, poate avea rezultate mai mici decât un alt elev cu abilităţi mai reduse? Cum pot fi identificaţi factorii care influenţează gradul de implicare a fiecărui elev? Cum putem şti ce îi „mobilizează” pe fiecare? Cum poate fi stimulat un elev astfel încât el să obţină un randament în concordanţă cu potenţialul său?
Există numeroase definiţii ale termenului de motivaţie. Majoritatea acestor definiţii au în comun sublinierea faptului că motivaţia este un ansamblu de forţe ce incită elevul în a se angaja într-un comportament dat. Este vorba de un concept care se raportează atât la factori interni (de personalitate sau intrinseci), cât şi la factori externi (de mediu sau extrinseci) care fac elevul să adopte o conduită particulară.
Citește mai mult: Bune practici privind dezvoltarea motivaţiei în învăţare
Ce reprezintă o practică bună?
O “bună practică” poate fi definită:
O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.
Criteriile de identificare a bunelor practici
Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003. Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:
În Dicţionarul explicativ al limbii române definiţia cuvântului „joc” este următoarea: acţiunea de a se juca şi rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii).
Eficienta procesului instructiv - educativ depinde atat de stabilirea adecvata a continutului cunostintelor, priceperilor si deprinderilor,cat si de modalitatile prin care acestea ajung sa fie insusite de copii.
Un mijloc de educare si instruire a copiilor, este jocul didactic.
Pentru a-i spori permanent eficienta jocul trebuie apreciat ca baza a conceperii activitatii educative.
Fara joc nu se poate ajunge la o finalitate reala,e conceput ca mijloc de educare a copiilor,ca procedeu metodic de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatiilor psihofizice pe toate planurile.
Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară ce şi-o creează singur.
Citește mai mult: Jocul didactic la copiii cu cerințe educaționale speciale