Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate

Evaluarea persoanelor cu cerinţe educative speciale reprezintă un proces fundamental în psihopedagogia specială, prin care se urmăreşte cunoaşterea complexă a acestora în plan medical, psihologic, educaţional şi social a acestora, cuprinzând întreaga problematică întâmpinată de către acestia în mediul lor obişnuit de viaţă.

Evaluarea trebuie înţeleasă ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de învăţare a copilului, de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat şi  programele de intervenţie personalizate.

BUNE PRACTICI PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ DE CALITATE PENTRU PROIECTUL EduForm

Activități de formare prin care sunt dezvoltate/extinse competenţe de realizare a învățării centrate pe elev: funcții și competențe pedagogice adaptate principalelor stiluri de învățare ale elevilor

Exemplele de bune practici pentru realizarea educației incluzive de calitate se subordonează îndeplinirii obiectivului fundamental al proiectului: „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare”. De asemenea, instrumentele dezvoltate trebuie să răspundă îndeplinirii obiectivului specific (OS): „Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și ale unei școli incluzive”.

Ce reprezintă o practică bună?

O “bună practică” poate fi definită:

O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.


Criteriile de identificare a bunelor practici

Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003.  Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici:  

J.P. Guilford a definit gândirea creativă ca un mozaic de aptitudini creative (măsurabile prin teste specifice), interacţionând în situaţiile reale, explicând diferenţele, de tipul: sensibilitate la probleme, fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborarea gândirii.

Conditia primă a dezvoltarii creativității elevului este ca profesorul să știe ce înseamnă a fi creativ, să aibă cunoștințe de. baza despre creativitate, despre psihologia creativității, despre posibilitățile de dezvoltare a acesteia în procesul de învătământ. Altfel, el nu va putea încuraja ceva ce nu întelege sau despre care nu știe mare lucru. Este, de asemenea, necesară respectarea personalității creatoare a elevului. Acest lucru nu este usor dacă ne gândim la faptul că elevii creativi pun întrebări incomode, ofera soluții inedite de rezolvare a problemelor, nerespectând procedeele stereotipe, sunt de o curiozitate uneori supărătoare și sunt nonconformiști.

Exemplele de bune practici pentru realizarea educației incluzive de calitate se subordonează îndeplinirii obiectivului fundamental al proiectului: „Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și informale pentru reintegrarea în educație și formare”. De asemenea, instrumentele dezvoltate trebuie să răspundă îndeplinirii obiectivului specific (OS): „Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și ale unei școli incluzive”.

În acest sens, prezentăm în cele ce urmează bune practici prin care sunt dezvoltate sau sunt extinse competenţe de proiectare didactică adaptate la realizarea educației incluzive de calitate